Rata șomajului din România ar urma să se situeze în 2023 la 5,5%, se arată în estimările Fondului Monetar Internațional (FMI). Aceste prognoze marchează o creștere de 2,45% față de anul 2022, care s-a încheiat cu o rată a indicelui de 3,05%, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În opinia reprezentanților Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), principala problemă întâmpinată de români în găsirea unui loc de muncă este lipsa de competențe.
De asemenea, decizia autorităților de a crește veniturile în sectorul bugetar duce automat la o reducere drastică a șanselor ca firmele din câmpul muncii să recruteze personal calificat, mai spun oficialii PIAROM.
În prezent, o categorie importantă de români nu are niciun fel de ocupație, nu studiază într-o instituție de învățământ și nici nu muncesc/ își caută loc de muncă.
Totodată, odată cu adoptarea salariului minim european în 2024, angajatorii români vor fi nevoiți să crească prețurile pentru a face față cheltuielilor sau să-și reducă personalul, scrie Jurnalul.
Pe locul 56 în clasamentul FMI
Conform unui clasament elaborate de Fondul Monetar Intenațional, în ceea ce privește rata șomajului, din cele 100 de țări analizate, România se va situa pe locul al 56 în anul 2023.
Pe prima poziție în această ierarhie se află Africa de Sud, care, conform prognozelor experților, va avea o rată a șomajului de circa 35%.
Dacă ne referim la Europa, țara cu cel mai mare procent al acestui indice în 2023 ar urma să fie Bosnia și Herțegovina (peste 17%), spun reprezentanții FMI.
Podiumul este completat de Macedonia de Nord (15,0%) și Spania (12,7%).
De cealaltă parte, cea mai mică rată a șomajului din Europa în 2023 ar urma să fie înregistrată în Cehia, de 2,3%, se arată în datele FMI.
Șomajul, în creștere în 2022
Pe parcursul anului 2022, rata șomajului din România s-a aflat pe o pantă ascendentă, de la 2,68% (cât era la începutul anului trecut) la 3,05% (cât era la sfârșitul anului trecut).
În ceea ce privește prognozele FMI pentru anul 2023, acestea sunt un pic mai optimiste față de cele ale Comisiei Europene, care au susținut că rata șomajului din România va fi în anul acesta de 5,8%.
Însă, estimarea din ianuarie a Comisiei Națională de Prognoză a reliefat un procent de 5,3% al șomajului (440.000 de persoane) în 2023. Dar, potrivit experților, în realitate, numărul celor fără serviciu din România este mult mai mare.
În acest caz, cei mai afectați sunt românii din mediul rural, unde majoritatea populației lucrează în gospodăriile proprii sau cu ziua și nu sunt înregistrați în statisticile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Tineri fără competențe
Un factor care contribuie decisiv la creșterea ratei șomajului o reprezintă lipsa de competențe în rândul tinerilor. De altfel, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), adolescenții români cu vârste mai mici de 24 de ani sunt categoria cea mai afectată de șomaj, cu o rată de aproape 23%.
„Anual, în România 40-50% din absolvenții liceelor teoretice nu iau bacalaureatul. Așa se face că avem cel mai mare procent de tineri din categoria 15 -24 de ani care nu sunt cuprinși într-o formă de învățământ și nici nu lucrează. Practic, acești tineri «plutesc» în societate fără să facă nimic”, a precizat președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan, într-o intervenție acordată celor de la Jurnalul.
Oameni fără „carte”
Datele oficiale ale autorităților au arătat că, la sfârșitul anului 2022, existau 239.000 de șomeri în România. Din totalul acestora, doar 193.533 de persoane primeau indemnizații din partea statului, în timp ce restul au depășit perioada de maximum un an de zile în care puteau beneficia de acest ajutor financiar.
Potrivit INS, cele mai mari rate ale șomajului se înregistrau în județele Vaslui (8,56%), Teleorman (8,49%), Dolj (7,47%), Mehedinți (7%) și Galați (6,13%).
Dacă ne referim la nivelurile de instruire, cea mai mare rată a șomajului s-a înregistrat în rândul persoanelor cu maximum opt clase, care sunt, de asemenea, cele mai expuse riscului de sărăcie.
Problemele pieței muncii din România
Experții financiari se așteaptă ca în 2023 să se tensioneze piața muncii pe fondul problemelor economice. De altfel, pe parcursul anului curent, vor fi mult mai multe companii care vor înregistra deficiențe financiare, mai anunță analiștii.
De altfel, în acest caz, în 2023 se va atinge un maxim istoric al ultimilor ani, pe fondul scăderii puternice a consumului, ca urmare a inflaţiei, scumpirii creditării şi accentuării blocajului financiar, conform unei analize a celor de la Sierra Quadrant.
În 2022, pe fondul efectelor generate de inflaţie, războiului din Ucraina şi scăderii consumului, 135.308 firme au intrat în zona de risc, cu 17.592 mai multe decât cu un an în urmă.
Totodată, anul trecut au fost radiate 73.639 de firme, cu 10% mai multe decât în 2021, 39.320 au fost dizolvate (+24,2%), 15.700 şi-au suspendat activitatea (+20,5%), iar 6.649 au intrat în insolvenţă (+8,22%).
„Perspectivele lui 2023, din prisma dinamicii business-ului, nu sunt deloc încurajatoare. Accentuarea blocajului financiar, a fenomenului de dezintermediere şi reducerea semnificativă a creditului furnizor, principala modalitate prin care se finanţează firmele din România, vin să pună o presiune suplimentară celei create de inflaţie. Cele mai vulnerabile domenii de activitate vor fi, în acest an, firmele care activează în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi şi depozitare. În aceste sectoare, de altfel, am înregistrat, anul trecut, şi cele mai multe probleme”, scrie în analiza Sierra Quadrant.
