Agenția de evaluare financiară S&P a înrăutățit ratingul țării noaste. România a trecut de la stabil la negativ.
Situația a fost cauzată de riscurile fiscale și externe mult prea mari. În acest context, agenția de evaluare financiară a confirmat calificativul „BBB-”. Aceasta este ultima treaptă care este recomandă celor dornici de investiții
Planul de consolidare fiscală al noului Guvern va fi amânat de mediul politic divizat și instabil din România, conform S&P. Toate cheltuielile semnificative înainte de alegeri au crescut deficitul fiscal.
Astfel, dezechilibrul bugetar a ajuns la circa 8,7% din PIB în 2024. Așteptările agenției au fost întrecute. Situația provoacă probleme în controlul costurilor într-o economie în încetinire.
Ministrul Finanțelor anunță planurile pentru 2025
Politicile fiscale mai permisive vor menține deficitele mari de cont curent. În consecință, acestea vor fi din ce în ce mai mult finanțate prin fluxuri care creează obligații financiare. Din acest motiv, România este expusă la fluctuații asociate cu încrederea investitorilor externi.
„Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenţia de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar şi întări credibilitea fiscală a ţării. Prin evaluarea anunţată în această seară, S&P nu modifică ratingul de ţară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură. Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar şi consolidarea creşterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noştri europeni”, a scris ministrul Finanțelor, Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook.
Bugetul pentru acest an urmează să fie prezentat Guvernului și se așteaptă aprobarea din parte Parlamentului. Ministrul a adăugat că situația consolidează „această viziune cumpătată” a administrării resurselor publice.
Sunt necesare mai multe măsuri
Barna a mai subliniat că măsurile necesare pentru diminuarea deficitului trebuie să fie asimilate și puse în practică de liderii tuturor instituțiilor publice.
Reglementările se aplică și tuturor companiilor de stat. Sunt vizați și conducători sindicali, primarii și președinții de consiliu județean. În plus, aceste dispoziții se aplică fiecărui consilier local și județean. Urmarea acestor inițiative este esențială pentru stabilitatea financiară.
„Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficienţelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ţinta de deficit asumată. ANAF şi Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării şi a creşterii capacităţii instituţionale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor şi taxelor. Aşa cum au confirmat partenerii noştri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creştere constantă, care va fi susţinută, în 2025, prin investiţii publice masive. Atât agenţiile de rating, cât şi investitorii care se uită cu atenţie la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară şi în evoluţia noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental. Ratingul de ţară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele”, a concluzionat ministrul Finanțelor, conform economica.
