Au trecut șase luni de când atacatorii din Hamas au luat cu asalt sudul Israelului și au început să ucidă. Campania terestră a Israelului de anihilare a mișcării islamiste a transformat cea mai mare parte a Fâșiei Gaza într-un pustiu.
Mediatorii au încercat să organizeze primul armistițiu prelungit din timpul războiului, pentru a urgenta acordarea de ajutoare, pentru a hrăni cele 2,3 milioane de persoane din teritoriul palestinian și pentru a asigura eliberarea unora dintre ostaticii israelieni încă deținuți de Hamas.
Războiul din Gaza după șase luni
La 7 octombrie, sute de bărbați înarmați au trecut un gard de frontieră pe care Israelul îl credea inexpugnabil și au luat cu asalt comunitățile. Au împușcat israelieni în case, mașini și au atacat la un festival de muzică. Israelul spune că 1.200 de persoane au fost ucise în cea mai mortală zi pentru evrei de la Holocaust încoace. Atacatorii au adus 253 de ostatici, inclusiv familii întregi cu copii mici, în Gaza. Deși au fost atacate baze militare, cei mai mulți morți au fost civili.
Asaltul terestru al Israelului a început în jumătatea nordică a Fâșiei Gaza și sute de mii de locuitori au primit ordin să evacueze și să fugă spre sud. După o săptămână de încetare a focului la sfârșitul lunii noiembrie, forțele israeliene și-au îndreptat atenția spre sud. Ordonând din nou populației să fugă.
Din februarie, forțele israeliene au patrulat aproape toată Gaza, cu excepția unei zone mici din centru și a orașului Rafah de la marginea sudică, unde se adăpostește în prezent mai mult de jumătate din populația din Gaza.
Autoritățile sanitare din Gaza afirmă că s-a confirmat că aproximativ 33 000 de palestinieni au fost uciși, dintre care aproximativ 40 % sunt copii, iar alte mii de cadavre pierdute sub dărâmături nu au fost recuperate. Peste 70.000 de persoane au fost rănite, ceea ce înseamnă că aproximativ 5% din populație a fost ucisă sau rănită, fără a lua în considerare decesele cauzate de foamete, de condițiile insalubre și de colapsul sistemului de sănătate.
Poate ajunge ajutorul în Gaza?
Israelul afirmă că a ucis peste 13.000 de luptători Hamas și îi acuză pe militanți de răul provocat civililor pentru că au operat printre ei, inclusiv dintr-o rețea de buncăre și tuneluri subterane. Hamas neagă că luptătorii săi operează printre civili.
La începutul războiului, Israelul a impus o blocadă totală. Treptat, a permis intrarea ajutoarelor, mai întâi printr-un punct de control pietonal din Egipt, apoi și printr-un punct de control rutier din apropiere, chiar din Israel.
Israelul afirmă că nu impune limite pentru alimentele și ajutoarele umanitare, dar agențiile de ajutor și țările donatoare spun că inspecțiile israeliene greoaie înseamnă că transporturile pot fi reținute săptămâni întregi. Doar o mică parte din cele 500 de camioane pe zi pe care Gaza se baza cândva pot trece. Proviziile care trec sunt dificil de distribuit sau de transportat din cauza anarhiei și a autorităților civile desființate.
Israelul spune că acum deschide puncte de control terestre suplimentare și permite livrările aeriene și maritime. Însă Gaza nu are un port maritim propriu-zis. Agențiile umanitare spun că transporturile aeriene sunt mici și periculoase. În continuare nu există o rută terestră către nordul Gaza, unde condițiile sunt cele mai grele.
Se confruntă cu foametea?
Aproape. O foamete are trei etape. Penurie severă de alimente, apoi duce la malnutriție generalizată. În cele din urmă duce la moarte în masă. Monitorul global al foametei, denumit ,,Integrated Food-security Phase Classification spune că Gaza a depășit deja primele două criterii, penurie de alimente și malnutriție. Moartea în masă va începe ,,în mod iminent” dacă nu se va face un val de ajutor imediat. Acesta preconizează foamete până în luna mai.
IPC a declarat de luni de zile că Gaza se confruntă cu cea mai mare insecuritate alimentară pe care a văzut-o vreodată. Într-un raport din luna martie, IPC a declarat că 100% dintre locuitorii din Gaza se confruntă cu o penurie alimentară severă, iar pentru jumătate din populație – depășind cu mult rata de 20% asociată cu foametea – aceasta a atins cel mai înalt nivel, categoria 5 sau „catastrofă”.
Unii locuitori au recurs la hrănirea copiilor cu frunze fierte. Reuters a văzut un număr de copii care erau tratați pentru malnutriție acută într-un spital din Rafah, în timp ce în nordul țării condițiile ar fi mult mai rele.
Israelul spune că metodologia raportului IPC este eronată și susține că nu există o lipsă de alimente în Gaza. Israelul dă vina pentru foamete pe operațiunile agențiilor de ajutorare și pe militanții care, în opinia sa, acaparează alimente. Pe lângă foamete, agențiile de ajutorare sunt îngrijorate de lipsa de asistență medicală și de salubritate. Nu mai există niciun spital complet funcțional în nord și doar câteva în sud.
Va ataca Israelul Rafah?
În condițiile în care jumătate dintre locuitorii din Gaza sunt acum înghesuiți în Rafah, rezidenții spun că nu mai există niciun loc de unde să fugă. Israelul spune că principalele unități armate și comandanții Hamas se adăpostesc acolo și că este nevoie de un atac terestru pentru a le învinge. Israelul a promis că se va coordona cu Egiptul și că va evacua civilii mai la nord în interiorul Gaza.
Washingtonul a calificat asaltul planificat drept o greșeală și spune că Israelul poate viza militanții cu tactici care ar provoca mai puține daune civililor. Organizația Națiunilor Unite spune că un asalt asupra Rafah ar provoca o catastrofă umanitară. Mulți palestinieni spun că se tem că scopul final al Israelului este de a-i alunga din Gaza în Egipt, ceea ce Israelul neagă.
Care e stadiul negocierilor și încetarea focurilor?
De la singura încetare a focului de până acum, la sfârșitul lunii noiembrie, când Hamas a eliberat aproximativ jumătate dintre ostaticii săi, părțile au purtat discuții, cu medierea Qatarului și a Egiptului, cu privire la un nou armistițiu.
Ambele părți au propus o nouă încetare a focului de aproximativ 40 de zile, inclusiv eliberarea a aproximativ 40 de ostatici în schimbul a sute de deținuți palestinieni. Fiecare a respins propunerile celeilalte, dar mediatorii spun că discuțiile rămân productive.
Israelul spune că va discuta doar o pauză temporară a luptelor și că nu va pune capăt războiului până când Hamas nu va fi anihilat. Hamas spune că nu-și va elibera ostaticii fără un acord care să prevadă sfârșitul războiului și retragerea Israelului.
Ce se întâmplă în alte fronturi de luptă?
Războiul a fost însoțit de o creștere a violențelor în alte câteva puncte fierbinți din Orientul Mijlociu. A implicat în principal grupuri armate care, ca și Hamas, sunt aliate cu Iranul. La granița de nord a Israelului, acesta a schimbat focuri de armă în mod regulat cu Hezbollah, o grupare puternic înarmată și susținută de Iran, forțând evacuarea a zeci de mii de oameni din satele de pe ambele părți.
În Cisiordania, unde Autoritatea Palestiniană, aprobată la nivel internațional, exercită o autonomie limitată sub ocupație militară israeliană. Sute de persoane au fost ucise în cele mai grave violențe din ultimele decenii.
În Siria, Israelul a vizat în mod repetat, prin atacuri aeriene, presupuse baze ale consilierilor militari iranieni. În Irak, Statele Unite au ripostat împotriva unor grupări de miliție susținute de Iran. După lovituri asupra bazelor americane, care între timp s-au atenuat.
În Yemen, mișcarea Houthi, aliniată cu Iranul, care controlează capitala, a atacat navele din Marea Roșie. Marea Britanie și Statele Unite au ripostat cu atacuri aeriene.
Cum a evoluat relația dintre Israel și Washington?
Pe măsură ce războiul s-a adâncit, a adus tot mai multe fricțiuni între Israel și Statele Unite. Cu puține precedente în istoria de 75 de ani a alianței lor strânse. Biden, a susținut cu tărie dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas după atacurile din 7 octombrie. Într-un discurs la Tel Aviv, a cerut israelienilor să nu se lase copleșiți de furie. De atunci, el și alți oficiali ai administrației au intensificat apelurile către Israel pentru ca acesta să facă mai mult pentru a proteja civilii și a permite accesul la ajutor.
Washingtonul spune că obiectivul său este un acord de pace mai amplu pentru a normaliza relațiile dintre statele arabe și Israel. Ceea ce necesită perspective pentru un eventual stat palestinian. Un element central al politicii americane de zeci de ani pe care Netanyahu l-a respins.
Planul Israelului de a ataca Rafah a provocat critici mai puternice din partea Washingtonului. În martie, liderul din Senat al Partidului Democrat al lui Biden a cerut israelienilor să voteze pentru demiterea lui Netanyahu. Ulterior. Washingtonul s-a abținut să își folosească dreptul de veto pentru a bloca o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea încetarea focului. Netanyahu a răspuns prin anularea călătoriei planificate a unei delegații israeliene la Washington, conform reuters.com.
