Potrivit lui Dinu Bumbăcea, partener la PwC România, războiul din Ucraina a dus la noi rute comerciale și la schimbări în lanțurile de aprovizionare, iar România poate beneficia de această tendință.
Potrivit acestuia, regiunea a fost o țintă cheie pentru industriile vest-europene care caută nearshoring și offshore.
România are de câștigat
„Multe companii din Europa caută să diversifice aceste rute, din cauza riscului crescut de întrerupere a lanţurilor de aprovizionare. De această tendinţă pot beneficia ţări ca România, având în vedere că regiunea noastră a fost o destinaţie importantă pentru nearshoring şi offshoring pentru producătorii din Europa de Vest. Conform unei analize a reţelei PwC, destinaţiile de relocare în urma schimbărilor din lanţurile de aprovizionare sunt în ordine Polonia, Germania, Turcia. România se află pe locul 7 din această perspectivă la nivel global, ceea ce este încurajator pentru ţara noastră. Astfel, ţara noastră poate beneficia de fenomenul de nearshoring la nivel mondial”, a explicat Bumbăcea, potrivit Adevărul.
El susține că conflictul din Ucraina a distrus optimismul generat de sfârșitul pandemiei mondiale. Prin urmare, există acum multe motive de îngrijorare cu privire la evoluția economiei, deoarece prețurile energiei și ale materiilor prime au crescut, iar inflația s-a accelerat ca urmare directă a conflictului din Ucraina.
Cu toate acestea, el remarcă faptul că, la un an de la începutul invaziei rusești, este clar că măsurile de ajustare prezentate de țările europene au depășit așteptările și că Eurostat tocmai și-a schimbat prognoza privind recesiunea din zona euro.
„Optimismul alimentat de încetarea pandemiei globale a fost zdruncinat anul trecut de şocul invadării Ucrainei de către Rusia, care a declanşat cel mai mare război din Europa din ultimii 80 de ani. Consecinţele imediate au fost creşterea preţurilor la energie şi la mărfuri, cu accelerarea inflaţiei generale, generând o mulţime de îngrijorări privind evoluţia economiei. Un an mai târziu putem constata că măsurile de ajustare pe care ţările europene au reuşit să le ia pentru a atenua problemele economice au fost peste aşteptări. Recesiunea previzionată pentru zona euro a fost, din fericire, infirmată de Eurostat recent, în ciuda crizei energetice care a lovit continentul nostru mai puternic decât la nivel global, cu riscul de a produce schimbări masive în structura economică europeană, cu pierderi de competitivitate şi de atractivitate ca locaţie de producţie”, a mai spus Dinu Bumbăcea.
Consecințe asupra economiei
El susține că, ca urmare a diverselor politici energetice, creșterea prețurilor la energie are un impact diferit asupra statelor membre ale UE în moduri diferite. De exemplu, deși costurile de producție cresc relativ încet în Franța sau Spania, acestea sunt supuse unei presiuni semnificative în alte țări, precum Polonia. Potrivit reprezentantului firmei, cauzele acestei situații depind de cât de mult depinde fiecare națiune de gazul și petrolul rusesc.
Cu toate acestea, Bumbăcea avertizează că, în timp, aceste variații pot aduce schimbări fundamentale în mediul economic european.
„O consecinţă fastă este accelerarea tranziţiei energetice, chiar dacă pe termen scurt unele guverne au recurs mai mult decât înainte de izbucnirea războiului la energie pe bază de combustibili fosili. Deşi estimările iniţiale privind impactul crizei energetice erau foarte pesimiste, evoluţia din ultimul an demonstrează că efectele nu vor fi nici pe departe atât de grave, cum ar fi vehiculata dezindustrializare a Europei”, a afirmat sursa citată.
