În urma declanșării războiului din Ucraina, care a generat implicit și criza energetică actual, statele europene au fost nevoite să aplice măsuri comune pentru a combate aceste probleme care afectează întreg continentul. Însă, au existat multe tensiuni între țări, privind modul în care vor rezolva această criză, care au tergiversat scopul Uniunii Europene de a obține o autonomie energetică.
În acest caz se remarcă în special situațiile Germaniei și a Franței, ale căror politici s-au aflat mai mereu în opoziție. De altfel, statele din Europa Centrală, ţările baltice şi nordice acuză administrațiile de la Berlin și Paris că nu au luat în serios ameninţările Rusiei vizavi de situația energetică și că se îndreaptă spre Statele Unite pentru a primi garanţii de securitate.
Negocieri franco-germane
„Tema este în centrul tensiunilor dintre Franţa şi Germania. Preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul Olaf Scholz au încercat, miercuri, la Paris, să îşi apropie poziţiile în materie de suveranitate, în domenii precum apărarea şi energia, asupra cărora francezii şi germanii sunt departe de a fi de acord.
Chiar dacă nu este aşteptat niciun rezultat spectaculos, cei doi lideri vor trebui măcar să încerce să salveze aparenţele, la câteva zile după amânarea pe termen nedeterminat a reuniunii interguvernamentale franco-germane”, a scris Philippe Ricard, în editorialul „Războiul din Ucraina complică acţiunile în sensul unei «suveranităţi europene»” publicat în Le Monde.
Dobândirea autonomiei față de Rusia în ceea ce privește resursele naturale a fost subliniată de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz în discursul său de la summitul din Praga, organizat pe 29 august, scriu cei de la Aleph News.
„Suveranitatea europeană înseamnă, în mod esenţial, că trebuie să fim autonomi în toate domeniile, să asumăm o responsabilitate mai mare pentru securitatea noastră, să fim mai uniţi în apărarea valorilor şi intereselor noastre în lume” , a mărturisit la acea vreme liderul de la Berlin.
Suveranitatea, departe de a fi realizată
„În realitate, conflictul ucrainean face această ambiţie greu de realizat, în contextul în care urgenţele momentului pun la încercare independenţa şi coeziunea celor 27 de state membre UE, începând cu cea a tandemului franco-german”, a mai scris editorialistul francez în articolul său.
„Contextul geopolitic justifică agenda lui Emmanuel Macron, dar căutarea unei suveranităţi europene nu se va face neapărat în conformitate cu perspectivele Franţei. Germania are capacitatea de a reacţiona fără a urma linia franceză”, a susținut și Thierry Chopin, consilier special în cadrul Institutului Jacques Delors.
Editorialistul a mai susținut că puterea economică a Berlinului o depășește pe cea a Franței, lucru dedus din investițiile masive pe care le-au făcut autoritățile germane pentru modernizarea armatei (pentru care au alocat 100 de miliarde de euro) sau pentru compensarea tarifelor la energie (200 de miliarde de euro).
„De aici provine temerea Parisului privind o nouă stagnare, mai ales pe plan militar şi economic. Preocupările sunt cu atât mai mari cu cât Germania vrea să îşi consolideze poziţia de naţiune-pivot, situată în centrul Europei, mai ales în ipoteza continuării extinderii UE în Balcani, iar într-o zi prin integrarea Ucrainei, în timp ce Franţa se teme să nu rămână marginalizată pe flancul vestic al continentului” , a mai susținut Philippe Ricard în cotidianul Le Monde.
