Broderii tradiționale ucrainene care prezintă arme și elicoptere militare, un portret graffitizat al poetului rus Alexandr Pușkin, fotografii cu elevi îmbrăcați elegant care stau în ruinele unei clădiri bombardate din Harkov: toate acestea sunt prezentate într-o expoziție a celor mai noi lucrări de artă din Ucraina.
Conform The Guardian, expoziția „Casa capturată”, care a fost deschisă la Bruxelles săptămâna trecută, se remarcă prin faptul că 90% dintre lucrări au fost create de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie.
În primele zile ale războiului, artiștii ucraineni au fost în stare de șoc. „Timp de aproximativ trei-patru săptămâni, nimeni nu a făcut nimic”, a declarat Kate Taylor, curatorul expoziției. „Artiștii nu mai simțeau utilitatea artei”.
În aprilie, ea a observat un boom de lucrări noi pe Instagram-ul ei. Și aceasta a fost geneza unei expoziții itinerante care a fost la Berlin, Roma și Amsterdam și care s-a deschis săptămâna trecută în capitala UE.
Realitatea războiului, privită prin intermediul artei
Cu picturi, sculpturi și fotografii de la aproximativ 50 de artiști ucraineni, Taylor speră să arate realitatea crudă a războiului așa cum este ea resimțită în fiecare zi. „Expoziția nu este despre război în sine – este vorba despre o catastrofă umanitară prin care trec oamenii.”
Numărarea fiecărui copil ucis în război este obiectivul Dariei Koltsova, o artistă născută la Harkov care a fugit din Odesa când a început conflictul. A început să facă căpșoare din lut. „Era presiunea pe care o simțeam în fiecare zi, pentru că în fiecare zi primeam acele mesaje. A fost foarte dureros și totul a pornit de la modul meu de a trăi toate astea, un fel de sublimare artistică.” Când expoziția a fost deschisă la Berlin, ea a stat trei ore pe zi în spațiul de artă de la subsol, făcând capetele, fiecare reprezentând un copil ucis în război. Și, în timp ce sculptează, se gândește la copiii care nu vor crește niciodată.
Până la 28 iulie, 358 de copii au murit și 693 au fost raportați ca fiind răniți, potrivit unor surse oficiale citate de agenția de știri Ukrinform, deși bilanțul real este probabil mult mai mare.
Alte lucrări iau în considerare agresorul, cum ar fi imaginile lui Ihor Husev cu clasici ruși deformați cu graffiti. Un portret al lui Pușkin, poetul național predat în fiecare școală rusă, a fost mâzgălit cu Z-uri – simbolul atacului rusesc. Marele peisaj marin grandios, Valul al nouălea, al artistului din secolul al XIX-lea Ivan Aivazovski, este mâzgălit cu sloganul „Nava de război rusă, du-te dracului” – răspunsul apărătorilor ucraineni la o navă a marinei ruse care a devenit un strigăt de mobilizare națională.
Aceste lucrări fac parte din mișcarea „Anulați Rusia”, care a dus la eliminarea de sculpturi și la redenumirea spațiilor publice din orașele ucrainene. Dar punerea sub semnul întrebării a înaltei culturi rusești nu este universal populară în Ucraina și nici directă. Aivazovsky s-a născut în Feodosia, în Crimeea, parte a Ucrainei care a fost ocupată și apoi anexată în 2014.
Ușa care a rămas în picioare
Ultimul exponat nu este o operă de artă, ci o ușă de oțel de la o casă din Irpin. Ocupanții casei, o familie cu doi copii, au fugit pe jos spre Kiev, la 25 km distanță. Au supraviețuit. Casa lor a fost transformată în dărâmături în urma bombardamentelor, cu excepția ușii din față. Când ușa a ajuns la Berlin pentru expoziție, la începutul lunii mai, era plină de praf și cu miros de foc. „A fost, într-un fel, uimitor”, își amintește Taylor, curatorul. „Simt o anumită putere în artă și în acele piese originale, pe care nu va fi posibil să o arăt sau să o dau peste cinci ani”.
Expoziția, finanțată de guvernul ucrainean, face parte din diplomația culturală a Kievului, cu scopul de a contracara argumentele potrivit cărora războiul a fost provocat de extinderea NATO sau de Kiev. Astfel de narațiuni pe care echipa le-a întâlnit mai ales în Italia, a spus Taylor, unde sondajele arată că oamenii sunt mai puțin predispuși să vadă Rusia ca fiind responsabilă pentru război decât în alte părți ale UE.
După ce expoziția se va închide la Bruxelles, echipa speră ca anul viitor să meargă la New York, Washington și San Francisco, pentru a arăta realitatea războiului unui public din SUA. „Nu suntem aici [la Bruxelles] pentru a cere bani sau arme”, a spus Taylor. „Dar suntem aici pentru ca oamenii să facă alegeri atunci când își aleg politicienii, când votează la orice nivel de decizie”.
