Ministerul de Externe al Rusiei a publicat pe 23 mai o reacție la adresa oficialilor britanici. Aceștia au susținut faptul că vor să aducă în Moldova arme și să o vadă „echipată conform standardului NATO”.
În urma acestor declarații, oficialii ruși au declarat că vor supraveghea atent reacția autorităților de la Chișinău în contextul posibililor livrări de echipamente NATO.
Andrei Rudenko, viceministrul de Externe al Federației Ruse a făcut și câteva mențiuni cu privire la acest aspect.
„Ne provoacă uimire nu atât declarația Marii Britanii, cât posibila reacție a Chișinăului. Însă vom urmări această reacție la declarațiile respective, pentru că în Constituția R. Moldova este indicat clar statutul de neutralitate”, a spus diplomatul.
Măsuri de apărare pentru statele mici care nu se află în NATO
Pe data de 21 mai, Liz Truss, ministrul de Externe al Marii Britanii a spus că au avut loc discuții cu aliații despre cum pot ajuta statele mai mici, care nu fac parte din NATO să se apere. Ea a susținut cu înverșunare că Putin și-a păstrat ideea de creare a unei Rusii mai mari, cu toate că invazia din Ucraina nu a fost un succes.
„Aș dori să văd Moldova echipată conform standardului NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”, a spus ministrul britanic.
De aceeași baricadă se află și Statele Unite. În timpul unei vizite oficiale la Chișinău, Gregory Meeks, președintele comitetului pentru Afaceri Externe a declarat că SUA este pregătită să livreze în Moldova armament, dacă va fi necesar, cu argumentul că „această decizie trebuie luată împreună”.
Reprezentanții Ministerului de Externe și al Integrării Europene au susținut că pregătesc o declarație oficială pentru acest subiect.
Temeri în Moldova
În trecut au mai fost amenințări la un posibil atac asupra Moldovei. Senatorul rus, Aleksei Puşkov, şeful Comisiei provizorii a Consiliului Federaţiei pentru politica informaţională, a ameninţat-o direct pe preşedinta Maia Sandu că ţara sa ar putea sfârşi la „coşul de gunoi al istoriei”.
Moldova se află între Ucraina și România. Acest stat caută cu disperare aderarea la NATO, în urma invaziei din Ucraina. Chişinăul a acordat Kievului ajutor umanitar, primind cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor, dar nu şi de ordin militar.
Incidentele din regiunea separatistă Transnistria s-au amplificat în ultimele două zile. Declarațiile oficialilor ruși că Moscova vrea să preia controlul complet asupra sudului Ucrainei și să creeze un coridor între Crimeea și Transnistria ridică temeri privind intențiile față de Republica Moldova.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a anunțat că „monitorizează și informează în timp real beneficiarii de informații”.
