Președintele turc Recep Erdoğan condiționează acceptarea candidaturii NATO a Suediei și Finlandei de extrădarea opozanților săi politici din țările nordice. Relațiile cu Suedia sunt tensionate de refuzul recent al unei instanțe de Stockholm de a extrăda un jurnalist turc exilat, precum și de protestele publice împotriva președintelui turc.
Suedia și Finlanda trebuie să extrădeze zeci de opozanți politici pe care Ankara îi consideră teroriști pentru ca Turcia să aprobe candidatura lor comună la NATO, a declarat duminică președintele turc Recep Erdoğan.
„În primul rând, trebuie să extrădeze aproape 130 de teroriști pentru ca ofertele lor să treacă de parlamentul nostru; din păcate, încă nu au făcut acest lucru”, a declarat Recep Erdoğan la un miting al tinerilor, potrivit agenției de știri de stat Anadolu.
Ungaria și Turcia sunt singurele două țări care mai trebuie să ratifice candidatura comună la NATO a Suediei și Finlandei. În timp ce Budapesta a declarat că va susține cea mai recentă extindere a blocului militar și că o va semna la începutul acestui an, Ankara încă nu a urmat exemplul.
Recep Erdoğan are cereri nominale
Ankara s-a eschivat în mod repetat în ceea ce privește promisiunea de sprijin pentru candidatura de aderare a celor două țări nordice, căutând noi condiții pe care să le impună pentru aprobarea acesteia.
Suedia și Finlanda au încheiat un acord în iunie anul trecut pentru a atenua îngrijorările Turciei cu privire la presupusul lor sprijin acordat organizațiilor kurde. Luna trecută însă, o instanță suedeză a blocat extrădarea unui jurnalist turc exilat, identificat de președintele Erdoğan ca fiind una dintre persoanele pe care Stockholmul trebuia să le extrădeze pentru a obține aprobarea Turciei.
„Turcia numește uneori persoane pe care ar dori să le extrădeze din Suedia și este bine cunoscut faptul că legislația suedeză în acest sens „, a declarat miercurea trecută, în reacție, premierul suedez Ulf Kristersson.
„Nu cred că acest lucru ar trebui să umbrească faptul că lucrurile merg bine”, a adăugat el cu privire la candidatura Suediei la aderarea la NATO.
Finlanda, iertată de peșcheș
Tensiunile dintre cele două țări s-au accentuat săptămâna trecută după ce protestatarii din Stockholm au atârnat o efigie a lui Erdoğan, ceea ce a determinat Ministerul turc de Externe să îl convoace pe ambasadorul Suediei la Ankara. Premierul Kristersson a declarat ulterior că efigia a fost un „act de sabotaj” menit să împiedice eforturile Suediei de a adera la NATO.
Finlanda nu a primit o nouă listă cu persoanele pe care Turcia ar dori să le extrădeze, a declarat luni ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto într-un interviu radiofonic, potrivit postului public de radio Yle. Haavisto a declarat că noile cereri ale Ankarei sunt probabil o reacție la recenta demonstrație de la Stockholm.
Ministrul finladez de Externe a mai precizat că omologul său turc, Mevlüt Çavușoğlu, va vizita Statele Unite săptămâna aceasta. Potrivit lui Haavisto este probabil ca vizita să includă discuții despre posibila vânzare de avioane de luptă F-16 către Turcia, deoarece Wall Street Journal a raportat că SUA ar putea folosi o astfel de afacere ca un stimulent pentru ca Turcia să ratifice Finlanda și Suedia ca membri ai NATO.
„Cred că aceasta ar putea fi o parte a dezlegării nodului, dacă acest acord cu SUA va fi încheiat”, a declarat Havisto, adăugând că există o „atmosferă” în SUA conform căreia extinderea NATO ar trebui să fie o condiție pentru orice astfel de acord.
Potrivit unui „oficial turc de rang înalt” citat de Politico, este însă puțin probabil ca Turcia să semneze aderarea celor două țări nordice înainte de următoarele alegeri generale din Turcia, care sunt programate pentru luna iunie, dar care ar putea avea loc în aprilie sau mai.
