Este evident din contextul dat că atât economia României, cât și cea a Ungariei au avut evoluții mai slabe decât se așteptau experții în al doilea trimestru al anului 2023. Spre deosebire de economia românească, care a crescut cu 0,9% în acest trimestru, economia Ungariei a înregistrat o contracție de 0,3%, marcând astfel cel de-al patrulea trimestru consecutiv de scădere economică.
Mai specific, pentru Ungaria, situația este una mai preocupantă, deoarece aceasta se află într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracție economică.
Economia României a încetinit mult mai mult decât preconizau analiștii
De asemenea, comparativ cu estimările anterioare, atât creșterea trimestrială cât și scăderea anuală a Produsului Intern Brut (PIB) au fost sub așteptări. Factorii care au contribuit la această evoluție negativă includ volatilitatea din agricultură și impactul recoltei slabe din anul anterior.
În timp ce economia României a încetinit mai mult decât anticipau analiștii, această țară nu se confruntă cu o recesiune tehnică și creșterea sa pozitivă a PIB-ului, chiar dacă mai mică decât estimările anterioare, poate fi considerată un semn mai încurajator în comparație cu situația Ungariei.
Ambele țări se confruntă cu provocări economice și este important pentru guvernele lor să ia măsuri adecvate pentru a stimula creșterea economică și a aborda cauzele fundamentale ale scăderii performanțelor economice.
În declarația emisă miercuri de către Oficiul Central de Statistică din Ungaria, se dezvăluie că declinul producției economice a fost condus în principal de industrie și servicii de piață, cu accent pe sectoarele transportului, depozitării și comerțului. Totuși, această scădere a fost temperată de performanța pozitivă a sectorului agricol.
Aceasta indică faptul că imaginea generală a economiei nu a fost puternic afectată, dar este probabil ca contribuția sectorului agricol la creșterea totală a PIB-ului să fie mai mică decât se estima anterior. În același timp, celelalte sectoare ale economiei au avut probabil o performanță mai puțin optimă decât se anticipase inițial.
De asemenea, comunicatul de miercuri, 16 august, menționează că declinul în sectorul serviciilor a fost parțial compensat de o creștere semnificativă în activitățile din domeniul sănătății umane și asistenței sociale, apropiindu-se de nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. Aceasta a fost o surpriză pozitivă în primul trimestru, însă nu a fost suficientă pentru a îmbunătăți datele economice într-o măsură mai semnificativă, cum anticipaseră analiștii.
Economia Ungariei este în recesiune
O posibilă explicație în spatele acestei tendințe ar putea fi creșterea serviciilor medicale private, care câștigă teren. Acest lucru ridică întrebări cu privire la capacitatea sistemului public de sănătate, care se confruntă cu o penurie constantă de medici și personal medical, de a reveni la nivelurile de performanță înregistrate înainte de anul 2019.
Este important ca guvernele celor două țări să analizeze atent aceste date și tendințe pentru a dezvolta politici și măsuri adecvate pentru a stimula creșterea economică și a aborda problemele structurale care afectează diverse sectoare ale economiei.
Este evident că performanța economică a Ungariei a trecut printr-o serie de fluctuații semnificative în ultimii ani. După o recuperare rapidă de la recesiunea cauzată de criza COVID-19, economia a intrat din nou într-un declin, influențat de multiple factori, printre care se numără criza energetică și politicile economice adoptate.
Este important să subliniem că actuala perioadă de recesiune este remarcabilă din perspectiva istorică a Ungariei. Înregistrarea a patru trimestre consecutive de contracție economică, cel mai lung ciclu de recesiune din istoria economică modernă a țării, arată o schimbare semnificativă în comparație cu crizele anterioare. Totuși, așa cum menționați, această recesiune poate fi caracterizată mai degrabă prin durata sa decât prin adâncimea sa în comparație cu crizele financiare și economice anterioare.
Economia este influențată de numeroși factori interconectați, iar tendințele pot varia în funcție de circumstanțele specifice. În situații precum aceasta, guvernul și factorii de decizie economică ar trebui să analizeze cu atenție politici și măsuri pentru a aborda cauzele profunde ale recesiunii și pentru a încuraja o redresare sustenabilă a economiei pe termen lung. Acest proces poate implica ajustări în politicile economice, investiții în sectoare cheie și gestionarea resurselor energetice într-un mod eficient și durabil.
Slăbiciunea economiei maghiare se datorează unei combinații de factori, mai scrie Népszava. Creșterea șocantă a prețurilor la energie a dus la majorarea costurilor, a redus performanța multor firme de producție și a atras venituri din economie. Măsurile de ajustare fiscală post-electorală au redus investițiile și au diminuat cererea. Inflația a afectat veniturile reale. Ajutorul UE, care stagnează, epuizează resursele. Iar ratele ridicate ale dobânzilor răcesc și mai mult economia, conform economedia.ro.
