Fermierii români se confruntă cu o serie de probleme dificile. Furtunile recente au avut un impact negativ asupra calității grâului, iar pe deasupra, prețurile cerealelor au scăzut semnificativ. Producția grâului din acest ani este mai puțin bună decât în anii anteriori.
Situația lor financiară este fragilă și mulți agricultori se tem că vor fi nevoiți să înfrunte falimentul din cauza acestor provocări climatice.
Grâu vândut de 3 ori mai ieftin
Recolta de grâu din acest an nu a avut calitatea scontată, iar scăderea prețurilor cerealelor prezintă o perspectivă sumbră pentru agricultori, întrucât îi amenință cu falimentul. Din cauza situației dificile, mulți fermieri au fost nevoiți să vândă recolta la prețuri foarte mici, doar pentru a-și acoperi cheltuielile.
„Am vândut la prețuri de 3 ori mai mici decât anul trecut. Anul trecut cu 1,65, acum 0.65, grâul de la sub un leu la 0.75, prețurile foarte mici, nu se merită să faci agricultură”, a zis un fermier.
Grâul a suferit o scădere de aproximativ 20% în calitate din cauza cantităților ridicate de precipitații din timpul verii. După recolta slabă la cereale, multe regiuni s-au confruntat cu secetă. Fenomenele extreme pun în pericol și culturile de porumb.
Pentru anul de recoltă 2023, conform informațiilor furnizate de fermierii membri ai organizațiilor semnatare ale prezentei scrisori, cheltuielile estimate pe hectar pentru o tehnologie medie la principalele culturi sunt cuprinse între 5000 și 6500 lei pe hectar. În ceea ce privește veniturile medii estimate la ora actuală, acestea sunt următoarele:
– Grâu: 4000 kg/ha x 0,75 lei/kg = 3000 lei/ha;
– Porumb: 6000 kg/ha x 0,75 lei/kg = 4500 lei/ha;
– Floarea soarelui: 2000 kg/ha x 1,5 lei/kg = 3000 lei/ha;
– Rapiță: 1500 kg/ha x 1,7 lei/kg = 2550 lei/ha.
Aceste estimări reflectă situația actuală și reprezintă o bază importantă pentru analiza și planificarea activităților agricole în anul de recoltă 2023.
Fermierii cer ajutorul statului
Fermierii au nevoie de sprijinul mediului politic din România pentru a face față concurenței din piața europeană. În fața politicilor Uniunii Europene, agricultorii nu pot acționa singuri și au nevoie de sprijinul autorităților naționale pentru a identifica soluții și a adopta politici și reglementări adecvate pentru agricultura din România. Prin colaborarea strânsă cu autoritățile naționale, fermierii pot aborda provocările și oportunitățile din piața europeană și pot asigura dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol în țară.
În anul 2021 a fost cel mai bun an în ceea ce privește recolta de grâu. S-au obținut peste 11 milioane de tone, fiind considerată cea mai mare producţie după aderarea României la UE. În anul 2020, România a obținut doar 6,4 milioane de tone de grâu, iar recolta a fost diminuată cu peste 40% din cauza secetei.
Cei mai buni ani din perioada 2007 până în prezent, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au fost 2017, cu 10,03 milioane de tone de grâu, 2018 – 10,14 milioane de tone și 2019 – 10,29 milioane de tone
„Rating-ul excepţional pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obţinute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziţia de leader sunt: grâul, orzul şi rapiţa. Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producţia totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producţie înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană”, transmite MADR într-un comunicat, conform realitatea.net.
