În debutul anului comercial 2023-2024, România se remarcă prin exportul impresionant de grâu și orz către piețele internaționale, consolidându-și poziția în Uniunea Europeană.
Conform informațiilor furnizate Lanțul Alimentar, România a depășit cu succes orice altă țară membră a U.E. în ceea ce privește cantitatea de grâu și orz exportată în intervalul 1-30 iulie.
România, cel mai mare exportator de grâu și orez
Un aspect deosebit este că România a reușit să exporte aproximativ 588.756 de tone de grâu către piețele terțe, reprezentând peste un sfert din totalul exporturilor europene către aceste piețe, care a însumat 2.346.741 de tone. Aceasta plasează țara noastră într-o poziție de vârf în rândul exportatorilor europeni de grâu.
Dintre statele membre, Bulgaria se clasează pe locul doi, cu un export de 538.878 de tone de grâu, iar Polonia ocupă locul trei, cu o cantitate exportată de 479.984 de tone. Pe următoarele poziții se află Germania, cu 333.588 de tone, și Franța, cu 294.585 de tone.
De asemenea, România rămâne fermă și în ceea ce privește exportul de orz pe piețele terțe, situându-se pe prima poziție cu o cantitate impresionantă de 179.762 de tone în intervalul 1-30 iulie 2023. Franța ocupă locul secund, cu 112.259 de tone de orz exportate, iar Bulgaria se clasează pe locul trei, cu 47.647 de tone.
Ce se întâmplă cu importurile din Ucraina?
Pe de altă parte, importurile de grâu comun în România în aceeași perioadă au însumat 12.199 de tone, din care cea mai mare parte a fost furnizată de Spania, cu un volum de 138.963 de tone, urmată la distanță de Italia, cu 68.155 de tone. Pe locul trei se află Grecia, cu 53.712 de tone.
Este important de menționat că importurile de cereale din Ucraina, o țară afectată grav de războiul declanșat de Rusia în 2022, sunt încă interzise în țările precum România, Ungaria, Bulgaria, Polonia și Slovacia până în septembrie 2023. Totuși, împreună cu alte cinci țări ale UE, acestea au semnat o declarație de prelungire a interdicției până la finalul anului în vederea protejării intereselor agricultorilor locali. În ciuda acestor restricții, se încearcă dezvoltarea mecanismelor care să permită intrarea produselor alimentare pe piața globală prin alte rute, fără a afecta sectorul agricol al țărilor tranzit, potrivit Adevărul.