Recent a apărut în România un Barometru de securitate, din care rezultă că încrederea românilor în principalele instituții a ajuns la cote extrem de scăzute. Este însă acesta un fenom caracteristic țării noastre sau mai degrabă o tendință globală? Cum stau de pildă la capitolul încredere ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene sau americanii, la care privim cu atâta admirație?
În noiembrie 2022, a fost publicat Barometrul de securitate al României, realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, și cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la București, în perioada 29 septembrie – 10 octombrie. Rezultatele au fost de speriat. Pentru că demonstrează o scădere generalizată a încrederii atât în spațiul instituțional național, cât și în instituții precum NATO sau UE.
În 2021, 47,11% dintre români spuneau că au foarte multă încredere în Biserică, dar, în 2022, procentajul a scăzut la 31,5%. În plin război la granița României, a scăzut și încrederea în Armată, de la 54,8% la doar 23,6%. În cazul Academiei Române, scăderea a fost de la 34,23% la 19,48%. În cazul Serviciului Român de Informații, de la 34,33%, la doar 14,19%.
În cazul Ministerului Afacerilor Externe, de la 34,33%, la 12,69%. Președintele României a scăzut de la un umil 5,58%, la un și mai umil 5,39%. Parlamentul a fost codaș, scăzând de la 4,39%, la un jalnic 3,29%. O mică excepție o face Guvernul, încrederea în el crescând de la un an la altul de la 3,19 % la 4,19%. Încrederea în NATO a scăzut de la 29,34% la 16,38%, iar cea în UE, de la 21,06% în 10,59%.
După publicarea acestor date, în spațiul public au apărut numeroase discuții și interpretări. Însă mulți dintre cei care s-au implicat în aceste dezbateri au omis să ia în calcul contextul internațional. Deci haideți să vedem ce ne spun cifrele despre cum stau lucrurile prin alte meleaguri. Iar concluziile vă lăsăm să le trageți singuri.
Europenilor le-a scăzut încrederea și în guvernele naționale, și în UE
Nici ceilalți europeni nu mai au atâta încredere în instituții
În iulie 2022, Eurofound, agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, a publicat a cincea rundă a sondajului electronic „Viața, munca și COVID-19: traiul într-o nouă eră a incertitudinii” (prima datând din aprilie 2020). Sondajul s-a desfășurat între 25 martie și 2 mai 2022, când lumea începuse să-și revină după criza generată de Covid-19. Autorii sondajului amintesc că activitatea economică reîncepuse să crească, restricțiile erau în scădere, la fel ca șomajul, care se afla sub nivelurile de dinaintea pandemiei. Și totuși, încrederea europenilor a luat-o în jos.
În paranteză fie spus – pentru că aceasta este o cu totul altă discuție – Eurofound pune într-o mare măsură această scădere a încrederii în instituțiile UE pe seama social-media, „cu concentrația sa mai mare de conținut de știri neverificate și perspective mai zgomotoase și mai puțin nuanțate”. Potrivit sondajului, pe o scară de la 1 la 10, nivelul mediu de încredere pentru respondenții care folosesc rețelele sociale ca sursă de știri preferată este doar 3, față de 4,2, atunci când respondenții folosesc ca sursă de știri preferată media tradițională. Autorii sondajului conchid la acest capitol că „Una dintre cele mai mari provocări ale Europei va fi combaterea răspândirii dezinformării pentru a evita subminarea stabilității guvernelor”.
Dar așa o fi? E drept că pe rețelele sociale circulă multe știri false sau care nu oferă perspective nuanțate asupra unor chestiuni, dar același lucru este valabil și pentru presa tradițională. Căreia, în plus, i se reproșează adesea că e controlată de unii și de alții. În acest context, nu e totuși binevenită o varietate cât mai mare de surse de informare? Guvernele nu ar trebui să se concentreze mai degrabă pe a se apăra crescându-și transparența, capacitatea de comunicare, corectitudinea și performanța, decât încercând să le pună căluș criticilor, indiferent de zona din care aceștia apar? Dar, după cum spuneam, aceasta e doar o paranteză. Pe care acum o închidem, pentru a reveni la rezultatele sondajului Eurofound.
Potrivit acestora, la o scală de la 1 la 10, încrederea în guverne la nivelul UE a scăzut de la 4,77 în primăvara lui 2021, la 3,6, în primăvara lui 2022. În cazul poliției, scăderea a fost de la 6,23, la 5,72. În cazul sistemului de sănătate, de la 6,39, la 5,74. În cazul presei, de la 4,59, la 3,97. Iar în cazul UE în sine, de la 4,53, la 4,44.
La nivel general, europenii au mai mare încredere în UE, decât în guvernele lor naționale. Pe de altă parte, încrederea în UE nu e la fel de mare în cazul tututor statelor membre. „În unele țări precum Finlanda, Danemarca, Suedia, Austria și Olanda, respondenții au înregistrat cea mai mare scădere a nivelurilor de încredere din UE în primăvara lui 2022 comparativ cu primăvara lui 2020. Invers, în țări precum România, Spania, Italia și Grecia, respondenții au început de la scoruri scăzute în primăvara lui 2020 și au înregistrat rezultate mai mari în 2022”, notează autorii cercetării de piață.
Interesant este și că, analizând tendința generală de scădere a încrederii în guvernele naționale, se constată că ea a fost mai pronunțată în rândul respondenților care afirmă că se descurcă cu mare ușurință, decât printre cei care întâmpină greutăți să iasă la liman. Pe de altă parte, trebuie notat că, dacă analizăm sondajul în funcție de statutul respondenților, apar mari diferențe între pensionari, salariați, casnice, studenți, persoane inapte de muncă și șomeri. În toate sondajele de acest tip, șomerii au avut cel mai scăzut nivel de încredere față de guvernele naționale și UE, comparativ cu celelalte grupuri.
Un alt sondaj, Eurobarometrul din vara anului 2022, arată că doar 34% dintre europeni cred că economia lor națională și econonomia europeană stau bine – în scădere cu cinci puncte procentuale. Și că doar 16% au așteptări optimiste în privința situației economice din următorul an – în scădere cu 12 puncte procentuale. Care merge de altfel mână în mână cu încrederea tot mai scăzută în instituții.
Încrederea americanilor în instituții, în frunte cu Președinia, a scăzut drastic sub mandatul lui Joe Biden
Încrederea americanilor în instituții e la cel mai scăzut nivel din 1979 încoace
Un sondaj Gallup realizat în intervalul 1-20 iunie 2022 și publicat în iulie, arată că americanii au poate mai multă încredere în instituțiile lor decât, de exemplu, românii, dar că această încredere e totuși în picaj. Tendința nu a apărut de azi, de ieri. Din 1979 încoace, încrederea americanilor în cele mai importante instituții se cifra, în medie, la 48 de puncte procentuale, pentru a ajunge, în 2022, la doar 27.
Tendința s-a accentuat din 2004 încoace, printre factorii responsabili numărându-se Războiul din Irak, criza financiară, situația politică, recrudescența populismului, pandemia și inflația galopantă. În 2022, scăderea nivelului de încredere s-a înregistrat pe toată linia, dar cel mai mult au avut de pierdut Președinția (15 puncte procentuale) și Curtea Supremă (11 puncte procentuale) – iar asta încă dinainte ca ea să adopte unele decizii controversate, precum cea vizând dreptul la avort.
Dar să o luăm cu începutul. De cea mai mare încredere se numără în SUA micile afaceri, dar și aceasta a scăzut, de la 70% în 2021, la 68% în 2022. Armata e pe locul doi, dar încrederea ea s-a redus cu cinci procente, de la 69% la 64%. Urmează poliția, în scădere cu șase puncte procentuale, de la 51% la 45%, sistemul medical, care a scăzut de la 44% la 38%, biserica sau religia organizată, în scădere de la 37% la 31%, și școlile publice, în scădere de la 31% la 28%.
Munca organizată e singura care a rămas exact unde se afla în 2021, la o cotă de încredere de 28%. Băncile au scăzut de la 33% la 27%, marile companii de tehnologie, de la 29%, la 26%, Curtea Supremă de la 36%, la 25%, Președinția, de la 38% la 23%, presa scrisă de la 21% la 16%, sistemul de justiție penală de la 20% la 14%, marile afaceri, de la 18% la 14%, știrile TV de la 16%, la 11%, iar Congresul, aflat ca și la noi în poziția Cenușăresei, de la 12% la doar 7%.
Cifre
- 3,6 puncte – la atât a scăzut încrederea europenilor în guvernele UE, la o scală de la 1 la 10
- 16% dintre europeni au așteptări optimiste în privința economiei, în scădere cu 12%
- 15% – cu atât a scăzut încrederea americanilor în Președinție
