Infofinanciar > Lumea la zi > Reforma ajutoarelor sociale în Italia. Giorgia Meloni: „Trebuie să se facă diferența între cei capabili să muncească și cei care nu sunt”
Lumea la zi

Reforma ajutoarelor sociale în Italia. Giorgia Meloni: „Trebuie să se facă diferența între cei capabili să muncească și cei care nu sunt”

Lampedusa Premierul Italiei, Giorgia Meloni
Sursă foto: Calea Europeană

„Venitul de cetățenie” ar trebui să fie eliminat în favoarea unui „cec de incluziune” rezervat familiilor formate din persoane cu handicap, minori sau persoane de peste 60 de ani. Guvernul italian ar urma să aprobe luni eliminarea „venitului de cetățenie”, un ajutor pentru cei mai săraci de care beneficiază milioane de persoane, înlocuit cu un „cec de incluziune” mai limitat.

Executivul, convocat de premierul Giorgia Meloni la 1 mai, ar urma să voteze, de asemenea, flexibilizarea angajărilor cu contracte pe durată determinată și scutirea de contribuțiile angajatorilor timp de un an a companiilor care angajează un beneficiar al „cecului de incluziune” cu un contract permanent sau ca ucenic.

Gata cu cei care se dau cu probleme

Pentru apărătorii săi, „venitul de cetățenie” este un amortizor social care și-a dovedit utilitatea în regiunile din sudul țării afectate de precaritate, în timp ce pentru detractorii săi este costisitor, 8 miliarde de euro în 2022, și îi ține pe beneficiarii săi în afara vieții active.

„Reformăm venitul de cetățenie pentru a face o diferență între cei care sunt capabili să muncească și cei care nu sunt capabili”, a justificat Giorgia Meloni.

De la 1 ianuarie 2024, „venitul de cetățenie” va fi înlocuit de un „cec de incluziune„, cu un cost de 5,4 miliarde de euro pe an. În timp ce „venitul de cetățenie” era destinat oricărei persoane cu venituri foarte modeste, „cecul de incluziune” va fi rezervat familiilor cu persoane cu dizabilități, cu minori sau cu vârste de peste 60 de ani. Acesta va fi plafonat la 500 de euro pe lună: 630 de euro pentru familiile cu persoane de peste 67 de ani sau cu un handicap grav, la care se adaugă 280 de euro pentru familiile care nu dețin o locuință proprie. Va dura 18 luni și va putea fi reînnoit pentru un an, după o perioadă de așteptare de o lună.

Introducerea unui „instrument de acces la activitate”

Guvernul a anunțat, de asemenea, introducerea unui „instrument de acces la activitate”: pentru persoanele apte de muncă, participarea la cursuri de formare sau la „proiecte utile comunității” va deveni obligatorie din septembrie, în schimbul unei indemnizații de până la 350 de euro pe lună timp de un an. Costul pentru stat este estimat la 2,1 miliarde de euro în 2024.

Potrivit Institutului italian de statistică (Istat), „venitul de cetățenie” introdus în 2019 de guvernul Cinci Stele a scos din sărăcie un milion de persoane, chiar dacă aproximativ jumătate dintre cei săraci nu îl primesc, fie pentru că nu sunt eligibili (mai puțin de 10 ani de rezidență în teritoriu), fie pentru că nu au depus cerere pentru el.

În 2022, de ea au beneficiat 1,6 milioane de gospodării reprezentând aproape patru milioane de persoane, în special în sudul țării, cu un beneficiu mediu de 550 de euro, potrivit INPS. Opoziția și sindicatele au criticat vehement guvernul pentru că a convocat un consiliu de miniștri tocmai pe aceste teme de 1 mai, „o provocare”, potrivit fostului președinte al Camerei Deputaților Roberto Fico.

„Un guvern serios nu se reunește de 1 mai pentru a-i condamna pe tineri la nesiguranță toată viața, distrugându-le visul de a avea o casă și copii. Se reunește pentru a introduce un salariu minim legal”, a spus fostul premier Cinci Stele, Giuseppe Conte, conform lefigaro.fr.

Giorgia Meloni, pe de altă parte, a apărat într-un comunicat de presă „dimpotrivă, un semnal frumos și un privilegiu de a-i onora pe lucrători în această sărbătoare și de a le oferi răspunsurile pe care le așteaptă”. Pe fond, sindicatele au denunțat relaxarea condițiilor de angajare cu contract pe durată determinată, care permite acum angajatorilor să reînnoiască de două ori aceste contracte precare fără obligația de a le permanentiza la finalul celor 36 de luni de activitate.