Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat în cursul zilei de astăzi faptul că România va trebui să atingă patru modificări în Planul Operațional de Redresare și Reziliență.
Potrivit declarației făcută de ministrul Marcel Boloș, reforma sistemului de pensii nu este negociabilă. Acesta a precizat că modificările pot fi trimise cel târziu până pe 30 aprilie an curent, după care, în termen de maxim două luni Comisia Europeană trebuie să adopte o decizie.
Modificările principale din PNRR
Marcel Boloș a declarat că: ”Sunt patru modificări principale pe care va trebui să le operăm în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prima modificare este cea determinată de reducerea grantului alocat României pentru că datorită creşterii economice pe care am avut-o în anul 2021 faţă de anul 2020, trebuie să reducem bugetul alocat grantului cu suma de 2,1 miliarde euro.
De asemenea, a doua solicitare sau a doua modificare vizată este cea referitoare la creşterea preţurilor la materiale şi costul utilităţilor publice pentru proiectele de infrastructură, care are un impact de 2,2 miliarde euro. De asemenea, a treia modificare importantă este cea referitoare la adiţionarea capitolului REPowerEU şi a investiţiilor componente din acest capitol, România beneficiind de un grant suplimentar de 1,4 miliarde euro pentru proiecte care privesc independenţa energetică a României”.
Ultima propunere de modificare, cea de-a patra face referire la plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu drepturile bănești ale seniorilor.
”Ultima modificare, a patra, este cea referitoare la jaloanele şi ţintele care se circumscriu circumstanţelor obiective pe care anumite jaloane şi ţinte, cum ar fi, de exemplu, jalonul care priveşte cheltuielile cu pensiile, unde avem celebrul plafon de 9,4% din PIB pe o perioadă de 50 de ani pentru care evoluţia ratei inflaţiei şi a contextului macroeconomic pe care îl avem în acest moment fac necesară ca plafonul să fie renegociat sau să fie căutat un alt indicator de disciplină financiară care să înlocuiască plafonul de 9,4% şi să ne păstrăm în continuare obiectivul privind reforma sistemului de pensii publice din România” a mai explicat Marcel Boloș.
De asemenea, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a precizat și care sunt reformele care nu pot fi negociate. Una din ele este reforma Sistemului Public de Pensii la care se adaugă și măsurile care trebuiesc adoptate pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și trecerea la economie cu zero emisii.
Reforma pensiilor
”Sunt reformele de bază care nu se pot renegocia, între acestea sunt cele care privesc reforma sistemului public de pensii, care sub nicio formă nu poate face obiectul renegocierii sau ajustărilor de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Avem, de asemenea, problema, să zicem, a legii privind guvernanţa companiilor de stat, care iarăşi este nenegociabil. De asemenea, avem problema decarbonizării, respectiv a cadrului legal şi a măsurilor pe care trebuie să le luăm în privinţa reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi trecerea la economie cu zero emisii de dioxid de carbon. Deci, toate acestea sunt jaloane şi ţinte care presupun reforme mari şi pe care nu le putem discuta sub nicio formă din perspectiva ajustării sau renegocierii”, a explicat Marcel Boloș, potrivit stiripesurse.ro.
În privința termenului limită, Boloș a precizat că România nu poate trimite propunerile de modificări după 30 aprilie.
„Avem termenul indicativ de 30 aprilie pentru transmiterea pachetului de modificări care privesc Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Întâi de toate, trebuie să primim mandat din partea coaliţiei şi a Guvernului pentru ceea ce înseamnă modificările, respectiv ajustările în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, desigur, după aceea, de la trimiterea oficială a acestor propuneri de modificări, Comisia, potrivit regulamentului, are termen de două luni pentru a se pronunţa şi a adopta decizia, dacă este cazul, de modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”.