După ani de negocieri, Parlamentul European a aprobat o reformă majoră care înăsprește normele UE în materie de migrație și azil. Pactul UE privind azilul și migrația se află în lucru din 2015. Acesta va intra în vigoare peste doi ani.
El este conceput pentru a accelera procesul de azil. Dar și pentru a stimula întoarcerea migranților ilegali în țările de origine. De asemenea, va impune statelor membre ale UE să împartă responsabilitatea pentru solicitanții de azil.
Numărul migranților ilegali crește
Anul trecut, aproximativ 380 000 de persoane au traversat ilegal frontierele UE. Este cel mai mare număr din 2016. UE a declarat că pactul a combinat „solidaritatea obligatorie” între statele membre cu flexibilitatea. Deși unele state membre ale UE se opun în continuare unor părți ale acordului, se așteaptă ca acesta să primească aprobarea deplină la sfârșitul lunii aprilie, prin vot majoritar.
Conform normelor propuse, cele 27 de state membre ale UE vor trebui fie să primească mii de migranți din țările din „linia întâi”, precum Italia, Grecia și Spania, fie să ofere în schimb fonduri sau resurse suplimentare.
Examinare mai rapidă
Pactul prevede, de asemenea, că cererile de azil cu „șanse reduse de a fi acceptate” ar trebui examinate rapid. Fără a fi necesară admiterea solicitantului pe teritoriul UE.
De asemenea, acordul vizează soluționarea cererilor de azil în termen de maximum 12 săptămâni. În caz de respingere, solicitanții de azil ar trebui să fie returnați cu forța în țara lor de origine în aceeași perioadă.
În termen de șapte zile, migranții vor fi supuși unei proceduri de control mai stricte înainte de intrare. Aceasta va include verificări de identificare, de sănătate și de securitate. Vor fi colectate date biometrice pentru orice migrant în vârstă de șase ani sau mai mult. Și va exista un mecanism pentru a răspunde la creșterile bruște ale sosirilor.
Sprijin în Parlamentul European
Pactul privind migrația a fost sprijinit de cele două grupuri politice principale. Grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (Grupul PPE) și Grupul de centru-stânga al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D).
Ambele grupuri încearcă să respingă o provocare puternică din partea dreptei la alegerile parlamentare din iunie.
Cancelarul german Olaf Scholz a lăudat un „pas istoric, indispensabil”. Iar Roberta Metsola, președintele Parlamentul European, a declarat că acesta a atins un „echilibru între solidaritate și responsabilitate”.
„Nu va rezolva totul peste noapte. Dar sunt 10 pași uriași înainte”, a spus ea.
Unele țări din UE se opun
Ungaria a promis că nu va primi niciun migrant în situație neregulamentară „indiferent de orice pact privind migrația”. Iar premierul polonez Donald Tusk a respins ca „inacceptabil” mecanismul de preluare a unor solicitanți de azil sau de a plăti într-un fond al UE pentru statele din prima linie.
Deși mulți eurodeputați au salutat rezultatul, mai mulți au remarcat, de asemenea, că acordul nu este „perfect”.
„Este un compromis cu care putem lucra”, a declarat eurodeputatul sloven Matjaz Nemec, în timp ce oficialul belgian, Hilde Vautmans, a spus că legislația „nu este perfectă”, dar că a votat totuși pentru ea.
Opoziție față de acord
Cu toate acestea, grupurile de stânga și de extremă-dreapta s-au opus acordului.
Jordan Bardella de la Raliul Național de extremă dreapta din Franța a declarat că pactul privind migrația a fost „teribil”. Și i-a îndemnat pe europeni să voteze împotriva președintelui Emmanuel Macron, care a susținut acordul, la viitoarele alegeri europene din 9 iunie.
La un moment dat, protestatarii au perturbat votul, scandând „acest pact ucide, votați Nu”.
De asemenea, numeroase ONG-uri i-au îndemnat pe eurodeputați să voteze împotriva reformei. Amnesty International a avertizat că pactul va duce la o „creștere a suferinței” pentru solicitanții de azil.
ONG-urile au o părere negativă
O obiecție comună a ONG-urilor este că solicitanții de azil cu șanse mici de a fi acceptați vor avea cererile lor procesate fie pe insule mici de frontieră, fie în centre de detenție în statele din prima linie, și vor avea mai puțin acces la proceduri corecte.
Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) s-a declarat îngrijorată atât de „normalizarea detenției, cât și de accelerarea proceselor la frontiere”. Aceasta a avertizat că deciziile rapide riscă să trimită înapoi persoane care ar trebui să primească azil, informează bbc.com
