O propunere europeană de relansare a acordului nuclear dintre țările occidentale și Iran este iminentă și include deblocarea a miliarde de dolari în fonduri iraniene înghețate și a exporturilor de petrol în schimbul reducerii programului nuclear iranian.
Recent, Iranul și-a exprimat optimismul cu privire la un acord privind o versiune reînnoită a acordului nuclear încheiat în 2015 cu Statele Unite și alte puteri străine, numit oficial Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).
Surse declară pentru Al Jazeera Arabic: un acord de revigorare va fi anunțat în curând
Noul acord va fi realizat în patru etape pe parcursul a două perioade de 60 de zile, au declarat pentru Al Jazeera Arabic surse care au mai multe informații despre acordul propus.
Consilierul echipei de negociere a Iranului, Mohammad Marandi, a declarat la începutul acestei săptămâni că „suntem mai aproape decât am fost până acum” de asigurarea unui acord și că „problemele rămase nu sunt foarte greu de rezolvat”.
Propunerea de „text final” prezentată de UE privind noul acord nuclear iranian a fost aprobată de SUA
Statele Unite au aprobat această propunere înaintată de UE și au afirmat că sunt pregătite să semneze rapid acordul dacă Iranul îl va accepta, iar potrivit unor surse care știu mai multe detalii în această chestiune, propunerea stipulează că, în ziua următoare semnării acordului, vor fi ridicate sancțiunile împotriva a 17 bănci iraniene, precum și a 150 de instituții economice.
De asemenea, se spune că Teheranul va începe imediat să anuleze măsurile pe care le-a luat pentru a-și avansa tehnologia nucleară, care depășește acum limitele a ceea ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite, și semnatarii inițiali ai acordului din 2015 consideră acceptabil.
Stocul de uraniu al Iranului se află la 60%, iar pentru a crea o bombă nucleară este nevoie de 90%
Stocul de uraniu îmbogățit al Iranului este acum la un nivel de 60%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și un salt față de limita de 3,67%, limită stabilită prin acordul din 2015. Îmbogățirea la 90 la sută este necesară pentru a construi o bombă nucleară.
În termen de 120 de zile de la semnarea acordului, Iranului i se va permite să exporte 50 de milioane de barili de petrol pe zi. Acordul include, de asemenea, eliberarea a 7 miliarde de dolari din fondurile Iranului, care sunt în prezent deținute în Coreea de Sud, au declarat sursele, vorbind sub protecția anonimatului.
Statele Unite vor trebui să plătească o amendă în cazul în care se vor retrage din nou din acordul nuclear, așa cum au făcut-o în timpul administrației fostului președinte Donald Trump în 2018, potrivit surselor, notează aljazeera.com.
Cu un acord nuclear reactivat, SUA și ceilalți semnatari ai acordului – Franța, Regatul Unit, Germania, China și Rusia, cunoscuți în mod colectiv sub numele de P5+1 – urmăresc să limiteze programul nuclear și să prevină ceea ce mulți avertizează că ar putea fi o criză a armelor nucleare în Orientul Mijlociu.
Iranul susține că obiectivele sale sunt pașnice și că acțiunile sale se încadrează în drepturile suverane ale țării la un program nuclear civil.
Care sunt blocajele care stau, momentan, în calea relansării acordului nuclear iranian abandonat în 2015?
Unul dintre principalele puncte de blocaj în ceea ce privește revitalizarea acordului pare a fi ancheta de garanții privind programul nuclear iranian efectuată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), pe care Teheranul dorește să o închidă definitiv înainte de a restabili Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).
De asemenea, organismul de supraveghere nucleară a cerut mai multă cooperare în ceea ce privește urmele de particule nucleare artificiale descoperite în urmă cu câțiva ani în mai multe situri iraniene, afirmând că aceasta este singura modalitate prin care ancheta ar putea fi încheiată.
Un alt factor este desemnarea de către SUA a forței militare de elită a Iranului, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), drept „organizație teroristă străină”. SUA par reticente în a satisface cererea Teheranului de a elimina IRGC de pe lista neagră pentru a aplica acordul.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a sugerat că desemnarea IRGC drept organizație „teroristă” nu intră în sfera de aplicare a acordului nuclear și, prin urmare, necesită concesii separate din partea Iranului.
Politicienii americani de dreapta și Israelul, rivalul de moarte al Iranului, au avertizat Washingtonul împotriva ridicării sancțiunilor impuse IRGC. Premierul israelian Yair Lapid a vorbit joi cu cancelarul german Olaf Scholz, insistând asupra poziției Israelului potrivit căreia eforturile de a relansa un acord nuclear cu Iranul ar trebui să ia sfârșit, potrivit aljazeera.com.
Soleimani, care a condus Forța de elită Quds, ramura de operațiuni externe a IRGC, a fost ucis într-un atac american cu dronă în capitala Irakului, Bagdad, în ianuarie 2020.
Trump a ordonat uciderea lui Soleimani spunând că acesta plănuia un atac „iminent” asupra personalului american din capitala irakiană.
Iranul a răspuns la asasinarea sa prin lansarea de rachete câteva zile mai târziu asupra bazelor irakiene care adăposteau trupe americane, provocând răniți. Atacurile și loviturile de retorsiune au adus regiunea Orientului Mijlociu în pragul războiului.
„Acesta este un acord mai greu de vândut decât cel din 2015, în sensul că de data aceasta nu există iluzii că va servi la moderarea comportamentului iranian sau că va duce la o mai mare cooperare SUA-Iran”, a declarat Karim Sadjadpour, expert în Iran la Carnegie Endowment for International Peace.
„Guvernul iranian va primi zeci de miliarde de dolari în scutiri de sancțiuni, iar principiul organizatoric al regimului va continua să fie opoziția față de Statele Unite și violența împotriva criticilor săi, atât în țară, cât și în străinătate”, a mai adaugat el.
