O declarație a prim-ministrului Macedoniei de Nord, Dimitar Kovačevski, care a făcut comparații între conflictul actual dintre Rusia și Ucraina și situațiile tensionate dintre Bulgaria și Macedonia de Nord, a alimentat și mai mult tensiunile dintre cei doi vecini din Balcani.
Relația este tensionată de ani de zile, devenind mai complexă atunci când Sofia s-a opus aderării Skopje la statutul de țară candidată la UE, înainte de a ceda presiunilor și medierii UE de a ridica veto-ul, dar condiționându-l de schimbări constituționale în Macedonia de Nord.
Cresc tensiunile între două state
La un Summit al Consiliului Europei desfășurat săptămâna aceasta la Reykjavik, prim-ministrul Kovačevski a declarat: „Discursul folosit pe scară largă de Bulgaria față de Macedonia de Nord este foarte asemănător cu discursul Federației Ruse despre Ucraina”. Acest comentariu nu a fost bine primit de Bulgaria, vicepreședintele Iliana Yotova luând cuvântul după Kovačevski pentru a ridica problema protejării drepturilor bulgarilor din Macedonia de Nord. Ea a declarat că drepturile bulgarilor „sunt încălcate și nerecunoscute în mod sistematic, iar bulgarii sunt supuși hărțuirii și restricțiilor”. De asemenea, relațiile s-au tensionat și mai mult în ultimele luni, după ce cluburile și centrele culturale bulgare, unele dintre ele cu nume considerate provocatoare pentru macedoneni, au fost supuse unor atacuri.
Mai multe structuri bulgare din Macedonia de Nord au fost închise recent, după ce partea bulgară a refuzat să își schimbe numele, considerat ofensator de către autoritățile din Skopje. Joi, 18 mai, Ministerul bulgar de Externe a condamnat ferm declarația lui Kovačevski, afirmând că „orice analogie cu suferința poporului ucrainean în actualul război nejustificat al Rusiei este cinică și inacceptabilă”. „Declarația premierului Republicii Macedonia de Nord arată încă o dată în mod clar atitudinea reală a Skopje față de principalele valori ale UE și respingerea dreptului de a reacționa la deficitele existente”, se arată în comunicatul ministerului. Structura bulgară a mai subliniat că perspectiva europeană a Macedoniei de Nord trece prin respectarea strictă a acordurilor din așa-numita „propunere franceză”.
Medierea UE sub președinția franceză a avut ca rezultat acordul conform căruia veto-ul bulgar asupra Macedoniei de Nord la începerea negocierilor cu UE va fi ridicat atunci când etnicii bulgari vor fi incluși în constituția țării. Relațiile tensionate au continuat să se deterioreze atunci când unei delegații de politicieni bulgari, inclusiv europarlamentarul Andrey Kovatchev, i s-a refuzat intrarea în țară din cauza unor probleme de securitate națională cu membrii grupului. Joi, președintele bulgar Rumen Radev a comentat faptul că liderii din Macedonia de Nord „trebuie să își convingă proprii cetățeni, nu Bulgaria, de faptul că aceștia construiesc un stat democratic”.
Incluziune multietnică
Președintele Radev a adăugat că autoritățile din Macedonia de Nord pot pretinde că doresc o societate modernă și multietnică doar atunci când vor găsi puterea de a-i include „pe compatrioții lui Gotse Delchev în constituție”. Declarația a fost percepută ca o ofensă la Skopje. Există o dispută istorică între Sofia și Skopje cu privire la Delchev, pe care macedonenii îl consideră una dintre cele mai importante figuri din istoria lor, dar care este, de asemenea, o figură importantă pentru Bulgaria. „Ceea ce lucrăm noi este ca succesorii lui Gotse Delchev să îi pună în Constituție pe compatrioții și succesorii lui Radev”, a replicat Kovačevski. Acesta a precizat că Macedonia de Nord nu negociază cu Bulgaria, ci cu Uniunea Europeană, iar modificările constituționale fac parte din cadrul negocierilor cu UE. Între timp, Partidul Socialist bulgar a inițiat o moțiune pentru ca parlamentul să condamne atitudinea Skopjei față de această țară, conform Euractiv .
