Potrivit celor mai noi informații oferite de Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, în viitorul apropiat, se va întări susținerea militară pentru trei state non-membre ale instituției, Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia. Această susținere apare tocmai ca un răspuns la amenințările tot mai numeroase din partea Federației Ruse, țară aflată deja în război cu Ucraina.
Reprezentanții Nato sunt deciși acum să ia măsuri ferme împotriva expansiunii forțelor armate rusești prin creșterea rezilienței militare către cele trei state europene. Anunțul a fost făcut miercuri, 15 februarie, cu ocazia unei întâlniri între miniștrii Apărării statelor membre ale Alienaței Nord-Atlantice, întâlnire încheiată cu o conferință de presă susținută de Secretarul General, Jens Stoltenberg.
Acesta a subliniat faptul că, la momentul de față, este necesară întăririi forței militare și altor state partenere „expuse pericolului”: „Miniștrii apărării din NATO au discutat, de asemenea, despre angajamentele noastre față de țările partenere aflate în situații de risc, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Am convenit să sporim sprijinul pe care îl acordăm acestor țări pentru a le consolida capacitățile de apărare, reziliența și angajamentul lor față de NATO”.
NATO countries agreed to intensify support for the defense potential of Georgia and Moldova, said NATO Secretary General Jens Stoltenberg pic.twitter.com/GrPGE9RwLj
— skadefron (@skadefron) February 15, 2023
Cum dorește NATO să ajute statele partenere?
Jens Stoltenberg susține faptul că Alianța va interveni din mai multe puncte de vedere, precum cibernetica, domeniul managementului de crize, dar și comunicațiile securizate. Astfel, Secretarul General a adăugat faptul că: „Acum, NATO lucrează la modul de a spori sprijinul pentru aceste țări în ceea ce privește cibernetica, managementul crizelor și comunicațiile securizate. Cred că una dintre lecțiile pe care le-am învățat deja din războiul din Ucraina este importanța de a oferi sprijin în timp util partenerilor”.
„Cât de important a fost important să sprijinim Ucraina înainte de invazie, este la fel de important să sprijinim alți parteneri vulnerabili la interferența Rusiei. Și, prin urmare, aliații au convenit să ne consolideze parteneriatul”, mai declară Stoltenberg, potrivit celor de la MEDIAFAX.
Tensiunile dintre Rusia și Republica Moldova
Legăturile dintre cele două state par să fie din ce în ce mai tensionate după ce președinta Maia Sandu a acuzat Moscova că plănuiește să răstoarne guvernul țării sale cu forța pentru a face să deraieze aspirațiile acesteia de a adera la Uniunea Europeană, o afirmație negată de Kremlin.
Situată între Ucraina și România, Moldova s-a aflat adesea în centrul unei lupte între Moscova și Occident. De la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut, tensiunile din Moldova au crescut periodic, în special din cauza unei regiuni separatiste susținute de Kremlin la granița de Est, unde Rusia a staționat aproximativ 1.500 de soldați.
Declarațiile Maiei Sandu
„Declarațiile președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre. Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul datorită intervențiilor prompte ale instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice”.
„În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a declarat Maia Sandu luni, 13 februarie.
