„A venit timpul să ajutăm Republica Moldova să-și reconstruiască armata și să punem capăt conflictelor înghețate din Europa”, scrie David Kirichenko, jurnalist independent specializat pe Europa de Est și Orientul Mijlociu. După mai bine de trei decenii de când războiul transnistrean nerezolvat a lăsat un conflict latent în interiorul granițelor sale, Republica Moldova rămâne sub spectrul iminent al unei noi izbucniri a ostilităților, modelat de manevrele geopolitice ale Rusiei.
În centrul acestei situații volatile se află prezența forțelor militare rusești în Transnistria și o Moscovă în mod constant agresivă, care a încercat adesea să submineze guvernul moldovean, recurgând chiar la tentative de lovitură de stat.
Moldova nu poate intra în UE
Cheia pentru a aborda vulnerabilitatea inerentă a Moldovei constă într-un răspuns cuprinzător din partea Occidentului. Acest răspuns ar trebui să se concentreze pe consolidarea capacităților militare ale Moldovei și pe abilitarea acesteia de a negocia de pe o poziție de putere. O astfel de acțiune ar putea pregăti terenul pentru reintegrarea Transnistriei și ar putea reduce amenințarea continuă din partea Kremlinului. Transnistria, o republică autoproclamată și nerecunoscută, situată între râul Nistru și Ucraina, a fost un iritant persistent pentru Chișinău încă de la înființarea sa în timpul disoluției Uniunii Sovietice. În anii 1990, Rusia a declanșat etapa violentă a conflictului transnistrean, pe care l-a alimentat cu pretenții de posibilă unificare între Moldova și România.
Zona situată de-a lungul graniței cu Ucraina, în care locuiesc aproximativ o jumătate de milion de persoane, a fost controlată de separatiștii pro-Moscova de la căderea Uniunii Sovietice. Aproximativ 1.500 de soldați ruși sunt staționați acolo, în ciuda cererii Republicii Moldova ca aceștia să plece. Această regiune deține, de asemenea, unul dintre cele mai mari depozite de arme din Europa, cu aproximativ 20.000 de tone de muniție sovietică veche.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care conduce delegația Parlamentului European în această țară, a declarat că Republica Moldova nu poate adera la UE cu trupe rusești pe teritoriul său, împotriva voinței sale, iar această problemă trebuie rezolvată înainte de a se lua în considerare aderarea. În ciuda izolării lor, a puterii de luptă reduse și a echipamentului inferior, forțele rusești din Transnistria servesc drept diversiune strategică pentru Rusia în vederea destabilizării Ucrainei și a Republicii Moldova.
Armata rusă este un factor destabilizator pentru suveranitatea Moldovei
Deși nu reprezintă un risc militar imediat, prezența lor este departe de a fi benignă. Intervenția militară rusă și sprijinul continuu pentru separatiștii transnistreni subminează perpetuu suveranitatea și unitatea națională a Moldovei. Prezența militară a Rusiei servește în primul rând ca factor destabilizator, menținând atât Chișinăul, cât și Kievul într-o stare de vigilență constantă.
Moldova, care a făcut cândva parte din Uniunea Sovietică și care în prezent este una dintre cele mai defavorizate țări din Europa din punct de vedere economic, are doar 2,6 milioane de locuitori. Statutul său de țară fără ieșire la mare, înconjurată de Ucraina și România, și prezența Transnistriei, cu o populație predominant rusofonă susținută de Moscova, exacerbează vulnerabilitatea sa geopolitică. Dacă nu ar fi existat rezistența de nezdruncinat a Ucrainei, Moscova ar fi putut prelua controlul asupra Moldovei în 2022 și ar fi putut instaura o administrație pro-rusă, în timp ce discursul Rusiei privind ilegitimitatea actualei conduceri moldovenești devine din ce în ce mai vehement.
Moldova nu ar rezista
Într-un astfel de scenariu, Moldova, care nu este nici mare, nici bogată, ar fi avut dificultăți în a rezista. Ministrul de Externe al Rusiei a emis chiar un avertisment menit să împiedice ca Moldova să devină un alt stat perceput ca fiind „anti-rus”. În aprilie 2022, un general rus de rang înalt a declarat că controlul sudului Ucrainei ar permite Kremlinului să aibă acces în Transnistria, unde susținea că vorbitorii de limbă rusă sunt oprimați.
La scurt timp după aceea, exploziile au vizat locațiile guvernamentale și militare din Transnistria, stârnind temeri că conflictul se va extinde în Moldova. La 2 mai 2022, ziarul local Pridnestrovie, care este publicat de autoritățile transnistrene susținute de Rusia, a relatat în mod fals că au avut loc ,,atacuri teroriste sângeroase” împotriva regiunii și a făcut apel la ajutorul lui Vladimir Putin din Rusia pentru ajutor împotriva presupusei ,,amenințări naziste”, în timp ce a dat vina pe forțele armate ucrainene cu sprijinul NATO.
Aceștia au acuzat autoritățile moldovenești că au furnizat coordonatele țintelor, inclusiv infrastructura civilă. Acest lucru a lăsat să se întrevadă modul în care Moscova ar putea încerca să folosească o diversiune pentru a declanșa ostilități împotriva Moldovei însăși, conform euronews.com.
