Statul european este bogat în resurse naturale, care constituie, într-o măsură semnificativă, baza societății și a economiei Islandei. Cunoașterea mediului înconjurător, dar și a resurselor de care acesta dispune, este de o importanță esențială pentru a asigura utilizarea durabilă a acestora.
Aceasta este una dintre țările Europei care dispune de o abundență de energie curată și regenerabilă datorită poziției geografice, dar și geologiei sale, ce oferă resurse hidro și geotermale.
Pilonii economiei Islandei se bazează pe utilizarea resurselor naturale regenerabile: zone de pescuit mari și bogate, energie hidro și geotermală și pășuni. Importanța și potențialul capitalului uman sunt atestate de numărul de companii de software și de biotehnologie.
Economia Islandei, construită și pe energie regenerabilă
În ceea ce privește cunoașterea naturii și a resurselor, guvernul din Islanda a adoptat o serie de acte legislative menite să asigure utilizarea durabilă a acestora. Astfel, în momentul de față funcționează instituții al căror rol principal este de a colecta date și de a evalua situația actuală a resurselor naturale ale țării și de a consilia guvernul cu privire la dezvoltarea și exploatarea acestora.
În secolul al XX-lea, islandezii au exploatat aceste resurse naturale, un factor important care a contribuit la transformarea populației dintr-o societate săracă, dependentă de cărbune, într-o societate care se bucură în prezent de un nivel de trai foarte ridicat. Având în vedere că 85% din necesarul de energie primară este acoperit cu resurse regenerabile indigene, Islanda se află în prima linie a țărilor Europei în ceea ce privește producția de energie durabilă.
Aproape toată energia electrică din Islanda este produsă cu ajutorul surselor de energie regenerabilă, 73% din energia electrică fiind furnizată de centrale hidroelectrice și 26,8% de energia geotermală. Aceasta reprezintă peste 99% din consumul total de energie electrică din statul din Europa. Consumul de energie pe cap de locuitor este unul dintre cele mai ridicate din lume. Chiar și în astfel de condiții, Islanda nu reprezintă o economie mondială puternică.
Islandezii sunt pionieri în utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea spațiilor, 90% dintre gospodăriile islandeze fiind încălzite cu apă geotermală. Apa caldă, curată și la prețuri accesibile, este adusă direct din foraje în case prin conducte. Restul clădirilor sunt încălzite cu energie electrică din surse regenerabile.
Energia regenerabilă abundentă și un mediu de afaceri favorabil au adus în Islanda investitori care doresc să limiteze amprenta de carbon a instalațiilor cu consum intensiv de energie, cum ar fi topitoriile de aluminiu și centrele de date. Astfel, de-a lungul anilor s-a înregistrat o creștere masiv în ceea ce privește economia Islandei.
Combustibilii fosili, extrem de importanți pentru funcționarea insulei
În acest stat din Europa, combustibilii fosili importați sunt încă utilizați în transporturi, deoarece navele, avioanele și mașinile tind să funcționeze cu energie convențională. Cu toate acestea, proprietatea vehiculelor electrice este în creștere rapidă și, recent, s-au făcut investiții mari în infrastructura de încărcare a mașinilor electrice.
În prezent, există stații de încărcare disponibile pe tot ringul de circulație. Acest lucru este în concordanță cu politica guvernului de a reduce dependența Islandei de combustibilii fosili importați.
Sectorul navelor de pescuit a înregistrat, de asemenea, progrese semnificative, cu 43% mai puțină poluare în 2014 decât în 1990. Acest lucru se datorează în mare parte navelor mai eficiente, sistemului de cote și electrificării producției de făină de pește.
Economia Islandei „dă la pește”
În mod tradițional, pescuitul constituie cea mai mare bază a economiei Islandei, asigurând peste o treime din veniturile statului din exporturi. Cea mai mare parte a pescuitului are loc pe platoul continental.
Teritoriul de pescuit, care reprezintă principala resursă naturală a Islandei, necesită o gestionare strictă, iar capturile de pește sunt strict controlate. Principalele specii capturate sunt codul, eglefinul, cod negru, cod roșu, heringul și capelinul.
O insulă mică cu industrie grea
Prima fabrică de aluminiu a fost construită în Islanda la sfârșitul anilor 1960. În anii 1970, dezvoltarea industriilor mari a continuat cu construirea unei fabrici de ferosiliciu. 25 de ani mai târziu, în 1995 au avut loc o serie de noi proiecte și extinderi industriale de mare anvergură. Capacitatea totală de producție a topitoriilor de aluminiu a crescut de la 270.000 de tone pe an în 2005 la 780.000 de tone pe an în 2008.
Industriile mari consumatoare de energie electrică au consumat aproximativ 77 % din energia electrică produsă în 2008. Impactul pe termen lung al acestor investiții a dus la creșterea ponderii aluminiului în totalul exporturilor de mărfuri de la 20 % în 2005 la aproximativ 45 % în 2009.