La Kiev, cele trei mari state membre ale UE și România susțin statutul de candidat, dar războiul umbrește aspirațiile Ucrainei. Proclamându-și sprijinul pentru ca Ucraina și Republica Moldova să devină candidați oficiali la aderarea la UE, liderii Franței, Germaniei și Italiei i-au transmis joi un mesaj fără echivoc lui Vladimir Putin: sfera de influență sovietică este moartă – și nu va fi resuscitată prin forță.
„Vrem ca atrocitățile să înceteze și vrem pace”, a declarat Draghi în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, unde el și omologii săi au apărut alături de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy. „Dar Ucraina trebuie să se apere singură dacă vrem pace, iar Ucraina va alege pacea pe care o dorește. Orice soluție diplomatică nu poate fi separată de voința Kievului, de ceea ce consideră că este acceptabil pentru poporul său. Numai în acest fel putem construi o pace care să fie dreaptă și durabilă.”
O astfel de reasigurare a venit ca o ușurare uriașă pentru oficialii ucraineni care s-au temut de-a lungul celor aproape patru luni de război că aliații occidentali ar putea încerca să forțeze o soluție nedreaptă. Liderii – președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi – au transmis, de asemenea, un alt mesaj și mai clar și imediat Rusiei: UE și aliații săi nu vor constrânge Ucraina să se predea sau să facă vreun compromis teritorial pentru a pune capăt războiului.
Fiecare dintre cei trei lideri UE a fost criticat în ultimele luni pentru că a părut prea conciliant față de nemulțumirile și cererile Rusiei și, potențial, prea dispus să îl liniștească pe Putin. Macron, de exemplu, a negociat la nesfârșit cu Putin, fără succes, și a îndemnat în mod repetat ca Rusia să nu fie „umilită”. Berlinul, la rândul său, a întârziat să trimită arme de care are nevoie urgent.
Și totuși, în ciuda retoricii încurajatoare, trioul de lideri – reprezentând cele mai mari, mai bogate și mai puternice țări ale UE – nu a anunțat nicio nouă asistență militară sau financiară dramatică pentru Ucraina, care ar putea contribui la înclinarea războiului în favoarea Kievului.
Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri un sprijin suplimentar de 1 miliard de dolari pentru Ucraina.
Numărul victimelor ucrainene este în creștere în timp ce armata sa se luptă să oprească invadatorii ruși care ocupă acum mari porțiuni din sudul și estul țării, inclusiv o „punte terestră” către Crimeea, pe care Moscova a invadat-o și anexat-o cu viteza fulgerului în 2014. Și nu există niciun indiciu că Ucraina poate obține pacea fără o creștere uriașă a ajutorului.
Proclamarea sprijinului pentru statutul de candidat la UE a avut loc în timpul unei călătorii extrem de simbolice – chiar dacă cu câteva luni întârziere – în Ucraina, în cadrul căreia liderii au vizitat Kievul și Irpin, o suburbie în care forțele de ocupație rusești ar fi comis atrocități înainte de a fi respinse.
Alți lideri, printre care prim-miniștrii ceh, polonez și sloven, au vizitat Ucraina devastată de război de la jumătatea lunii martie. Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a mers la sfârșitul lunii martie, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Kievul de două ori de la invazia rusă, în aprilie și din nou săptămâna trecută.
În mare parte din acest timp, Macron a fost preocupat de campania sa de realegere în Franța, iar Scholz a refuzat invitațiile de a vizita după ce Ucraina l-a refuzat pe președintele german, Frank-Walter Steinmeier, care a vrut să viziteze în aprilie.
Pentru vizita de joi, trioul de lideri a fost însoțit de președintele României, Klaus Iohannis, reprezentând țările membre mai noi, din estul UE – într-un efort aparent de a atenua criticile potrivit cărora marile țări fondatoare acționează ca o clică exclusivistă.
La fel ca și tovarășii săi de călătorie, Iohannis și-a exprimat, de asemenea, sprijinul fără echivoc pentru acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova atunci când șefii de stat și de guvern din cadrul Consiliului European vor aborda această chestiune la summitul de săptămâna viitoare de la Bruxelles. Unanimitatea este necesară pentru aprobare.
Ce urmează
În cadrul unei etape procedurale necesare, Comisia Europeană va recomanda vineri în mod oficial desemnarea candidaților, dar se va abține să facă acest lucru pentru Georgia, care a depus, de asemenea, o cerere de aderare. Această decizie, un eșec serios pentru Tbilisi, este un semn de întrebare față de tulburările politice din această țară. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a depus eforturi în mare parte nereușite pentru a interveni și a atenua tulburările din Georgia. În timp ce Ucraina a făcut presiuni mari pentru a obține statutul de candidat, această desemnare în sine oferă puține indicii cu privire la momentul în care, sau chiar dacă, Ucraina va deveni vreodată în mod oficial membru.
Unele țări din Balcanii de Vest, printre care Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru, au avut candidaturile lor efectiv blocate de ani de zile. Joi, aceste trei țări și-au exprimat în mod public sprijinul pentru Ucraina și Moldova – eliminând un motiv potențial pe care unele țări îl invocaseră pentru a nu acorda statutul de candidat săptămâna viitoare.
