Anul 2022 va fi rămâne în istorie drept anul în care invazia Rusiei în Ucraina a grăbit o catastrofă petrolieră mondială. Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de țările occidentale au adus noi provocări aprovizionării cu petrol și gaze, care erau deja sub presiune din cauza pandemiei de COVID19.
Marile companii energetice din întreaga lume au fost obligate să părăsească Rusia cât mai curând posibil, ștergând de pe bilanțurile lor financiare active în valoare de zeci de miliarde de dolari în acest proces. Națiunile europene s-au grăbit să se asigure că populația lor poate continua să se bucure de beneficiile energiei termice și electrice. Petrolul a urcat până aproape de maximul istoric de 140 de dolari pe baril, iar prețurile la gaze au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, intensificând spirala inflaționistă post-pandemică ce a contribuit la o criză a costului vieții în multe națiuni.
Ruperea relațiilor cu Rusia a pus presiune pe economiile mondiale
Potrivit unei analize realizate de Agerpres „Invadarea Ucrainei şi sancţiunile occidentale ulterioare au condus la ruperea unor relaţii de aprovizionare cu energie care existau de mai multe decenii.
Marile economii ale lumii s-au grăbit să îşi găsească surse de aprovizionare cu energie, utilizând orice au putut găsi pentru a menţine becurile aprinse. Guvernele au accelerat extinderea energiei fotovoltaice şi eoliene dar în acelaşi timp au majorat achiziţiile de cărbune. Obiectivele privind schimbările climatice au fost trecute în plan secund.
Guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru a susţine marile companii de utilităţi, cum a făcut Germania cu grupul Uniper. Africa de Sud a înregistrat cele mai mari întreruperi în aprovizionarea cu electricitate din istorie iar Sri Lanka, din cauza lipsei de rezerve valutare, a rămas pur şi simplu fără carburanţi.”
Rusia a fost mult timp principala sursă de gaze naturale pentru continent, dar invazia Ucrainei a determinat națiunile europene să își reevalueze relația cu Moscova. În acest timp, națiunile occidentale au luat în considerare și au început să impună un plafon de preț pentru petrolul rusesc, în timp ce Europa a fost de acord cu un plafon pentru prețul gazelor și a făcut investiții semnificative în gaze naturale pentru a-și satisface cererea de energie.
„Ceea ce vedem este pur şi simplu terminarea unui parteneriat de succes în domeniul gazelor naturale care a durat timp de 50 de ani între Rusia şi Europa”, spune Michael Stoppard, analist la S&P Global Commodity Insights.
Multe națiuni au această distincție bine definită. Polonia, de exemplu, are cea mai rapidă rată de dezvoltare a pieței pompelor de căldură din Europa. În paralel, reglementările care controlează poluarea aerului au fost amânate, iar polonezii au început să aprindă tot ce găsesc, chiar și gunoaie, pentru a-și încălzi casele.
Ce ecouri vor exista în 2023
În 2023, dacă nu pentru mulți ani de acum încolo, principalele economii industrializate se pregătesc pentru probleme de aprovizionare.
„Guvernele din SUA şi Europa au promovat în mod deschis consolidarea aprovizionării cu energie a aliaţilor, indiferent de costurile mai mari, şi au extins folosirea taxelor şi pachetelor de sprijin pentru a dezvolta energia nucleară şi energiile regenerabile. Aceste măsuri nu sunt văzute doar ca un răspuns concret la Rusia dar şi pentru a contracara China, prin dezvoltarea resurselor care să permită diminuarea poziţiei dominante pe care o exercită China în producţia de panouri fotovoltaice şi extracţia de materiale cheie pentru producţia de baterii.
Pe măsură ce anul se apropie de sfârşit, preţurile la gaze naturale şi combustibili de încălzire au scăzut pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Însă oamenii au în continuare dificultăţi, care ar putea continua pentru o anumită perioadă, pe măsură ce livrările limitate vor provoca mai multe şocuri de preţ”, încheie Agerpres.
