La începutul anului 2019, România a fost principalul actor pe scena europeană de la Bruxelles, întrucât a preluat pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene.
Chiar dacă anul a început într-o notă pozitivă, luptele dintre principalele partide de pe scena politică românească aveau să devină din ce în ce mai intense. Anul 2019 a fost unul al alegerilor, fie că vorbim despre cele europarlamentare sau prezidențiale.
Peste 49% dintre români au votat la secțiile de votare din țară și din străinătate la alegerile din luna mai pentru Parlamentul European, stabilind o prezență record la urne.
Referendumul pe justiție, pe care președintele Klaus Iohannis l-a organizat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă a prezenței la vot.
Anul schimbărilor pentru PSD
Rezultatele au fost în favoarea PNL, 27% din electorat au votat liberalii, 22,5% au votat Partidul Social Democrat, iar 22,4% au pus ștampila de vot pe USR PLUS, un procent la care nici liderii alianței nu se așteptau. Procentul înregistrat de PSD a fost cel mai mic din istoria partidului.
La doar o zi de la încheierea alegerilor, verdictul care îl condamnă pe Liviu Dragnea, șeful PSD, aflat la guvernare, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru rolul său în angajarea a doi lucrători fictivi în colegiul său electoral, este menținut de Înalta Curte de Casație și Justiție. Două zile mai târziu, Marcel Ciolacu a fost ales drept președinte al Camerei Deputaților.
După ce Călin Popescu Tăriceanu, care semnalase în repetate rânduri necesitatea unui candidat unic al coaliției PSD-ALDE, a recunoscut că acest lucru nu se va întâmpla, coaliția dintre PSD și ALDE s-au rupt în vară.
PSD a încercat să se reorganizeze după alegerile europarlamentare. Din poziția de forță pe care o dețina în calitate de prim-ministru, Viorica Dăncilă a preluat controlul partidului, inițial cu titlu interimar. Pentru a prelua funcția de președinte deplin al partidului, Dăncilă a convocat chiar un congres extraordinar și a reușit să convingă ierarhia că are cele mai mari șanse de a câștiga alegerile din noiembrie. Primul guvern condus de o femeie avea să cadă pe 10 octombrie. Dăncilă a calculat greșit și a pierdut cursa în fața lui Iohannis, care a preluat al doilea mandat de președinte.
Lăsând politicul la o parte, îndreptându-ne atenția spre sectorul economic, observăm că PIB-ul a crescut cu 4,7% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Economia României a înregistrat a doua cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană în comparație cu același trimestru al anului trecut. În consecință, creșterea ajustată sezonier a PIB-ului în România în Trimestrul al anului 2 2019 a fost de 4,6%, față de o medie de 1,3% pentru întreaga Europă, potrivit cifrelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Anul 2019 în cifre
PIB (miliarde de dolari) – 249,7
PIB/capita (dolari) – 12890
Populație (milioane) – 19,37
Creștere economică : -4,10%
Rezerva valutară a BNR (miliarde dolari) – 36,95
Schimburi comerciale (miliarde dolari) – 174
Exporturi (miliarde dolari) – 77
Importuri (miliarde de dolari) –96,644
Principalele piețe de export (milioane de dolari)
Germania- 17,343
Italia- 8,705
Franța- 5,331
Marea Britanie- 2,889
Ungaria- 3,723
De unde am importat (milioane de dolari)
Germania- 19,507
Italia- 8,817
Ungaria- 6,808
Polonia- 5,776
China- 5,095
