În afară de zumzetul de fundal, este liniște. Acesta este „timpul de lucru în profunzime” al producătorul britanic de produse de îngrijire a pielii, Five Squirrels, în care angajații se străduiesc să sporească productivitatea pentru a-și putea lua liber vinerea și a primi totuși salariul pe o săptămână întreagă. Proprietarul Gary Conroy a declarat că cei 15 angajați ai săi și-au depășit obiectivele de când au trecut la săptămâna mai scurtă în iunie anul trecut și au introdus perioade de patru ore în fiecare zi în care ignoră e-mailurile, nu răspund la apeluri telefonice și închid mesageria instantanee.
Ceea ce poate părea un experiment excentric este unul dintre numeroasele teste de lucru pe patru zile care au atras interesul economiștilor și al întreprinderilor dornice să găsească o soluție la încetinirea creșterii productivității în Marea Britanie și în alte economii occidentale.
Patru zile lucrate pe săptămână
Productivitatea sau producția economică pe oră lucrată a crescut în medie cu puțin peste 2% pe an în Marea Britanie din anii 1970 până în perioada premergătoare crizei financiare, susținând o creștere constantă a nivelului de trai. Între 2010 și 2019, productivitatea a înregistrat o medie de doar 0,75%, iar Banca Angliei preconizează că va rămâne slabă în următorii ani, în mare parte din cauza creșterii birocrației de la Brexit. În acest context, înghesuirea aceleiași producții într-o săptămână de patru zile reprezintă echivalentul unui deceniu de creștere a productivității, înainte de încetinirea de la mijlocul anilor 2000. De asemenea, în cazul celor de la Five Squirrels, există și o forță de muncă mai fericită.
„Toată lumea se chinuia să lucreze de luni până joi pentru a se asigura că vineri, cu siguranță, se va întâmpla. A fost foarte ușor să menținem și această energie. Nu a scăzut cu adevărat” a declarat Lilly Ellis, 21 de ani, director de producție. Compania cu sediul în Hove, pe coasta de sud a Marii Britanii, a fost una dintre cele 61 de firme, majoritatea cu 25 de angajați sau mai puțin, care au luat parte anul trecut la cel mai mare proces de testare a săptămânii de patru zile din lume. Mulțumite de rezultat, 56 au rămas la această politică. Marea majoritate a declarat că productivitatea și performanța generală au fost menținute, deși pentru unele firme necesitatea de a lucra mai multe ore în cele patru zile lucrătoare a însemnat că nu au reușit să reducă opt ore din timpul săptămânii.
Organizațiile din spatele testului, 4 Day Week Campaign și grupul de cercetare Autonomy, au declarat pentru Reuters că vor organiza un nou test începând cu 12 iunie și că au primit sute de solicitări. O parte din problema productivității pe termen lung a Marii Britanii provine din investițiile scăzute, care au fost cele mai slabe din G7 în 2021, potrivit datelor Băncii Mondiale. Experiența unor companii din primul proces sugerează că trecerea la o săptămână de patru zile ar putea ajuta, dacă va determina firmele să cheltuiască mai mult pe echipamente și formare. Directorul operațional al Stellar Asset Management, Daryl Hine, a declarat că firma de servicii financiare a introdus o nouă tehnologie pentru a simplifica și automatiza procesele atunci când a trecut la patru zile. În timp ce în trecut acest lucru ar fi putut duce la temeri legate de pierderea de locuri de muncă, Hine a declarat că „toată lumea a putut vedea beneficiile tangibile”.
Investiții și creșterea productivității
Creșterea productivității la Five Squirrels a fost ajutată și de investiții. Conroy a cumpărat noi utilaje pentru a produce loturi mai mici de cremă de protecție solară, produse anti-rid și ser pentru refacerea pielii într-un mod care necesită mai puțină forță de muncă, precum și o nouă mașină de etichetare. De asemenea, compania a creat un program săptămânal, grupând sarcinile în loc să treacă de la una la alta, ceea ce a dus la o rată de etichetare a sticlelor de 120 pe oră, față de 25 anterior. Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Universitatea din Oxford, a declarat că o creștere a productivității de 10% ar putea fi un obiectiv mai realist pentru cele mai multe dintre companii, decât creșterea de 20% care ar rezulta din trecerea la patru zile și menținerea producției. Dar chiar și așa, acesta crede că există un motiv moral pentru a încerca o săptămână mai scurtă, în condițiile în care mulți lucrători raportează o sănătate mentală precară.
„Au trecut aproape 100 de ani de când am trecut la săptămâna de cinci zile. Așa că este timpul să începem să ne gândim mai bine la următorii pași”, a spus el, referindu-se la producătorul auto american Henry Ford și la introducerea săptămânii de cinci zile în 1926. În timp ce marile companii au fost mai sceptice cu privire la această idee, încercările și pandemia COVID, când milioane de oameni au trecut brusc la munca la domiciliu, i-au forțat pe angajatori să fie mai deschiși la diferite practici de lucru. „Există o prejudecată a status quo-ului. Angajatorii sunt foarte reticenți în a încerca ceva nou”, a declarat Jonathan Boys, economist senior la Institutul Chartered de Personal și Dezvoltare al Marii Britanii, adăugând că unii lucrători ar putea dori ore mai lungi și mai mulți bani.
Alte țări testează opțiuni. Spania cheltuiește 10 milioane de euro pentru a subvenționa micii producători, astfel încât aceștia să poată reduce orele de lucru cu cel puțin 10%, păstrând în același timp salariile, în cadrul unui test care va dura doi ani. Printre marile companii care analizează diferite opțiuni se numără Unilever, gigantul mondial al bunurilor de larg consum care produce cuburi de conserve Knorr, săpun Dove și care are 127.000 de angajați. Compania a experimentat o săptămână de patru zile pentru cei 80 de angajați din Noua Zeelandă timp de 18 luni, iar de atunci a extins-o la 500 de lucrători din Australia, o măsură care speră să atragă noi talente. Nick Bangs, șeful Unilever în Australia și Noua Zeelandă, a declarat că stabilirea priorităților și eliminarea ședințelor inutile au contribuit la creșterea vânzărilor în Noua Zeelandă, în timp ce angajații erau mai puțin stresați și mai plini de energie. Absența de la muncă a scăzut cu 34%, conform Reuters .
