Potrivit analiștilor, o luptă între republicani și democrați pe tema plafonului de îndatorare ar putea duce economia americană în recesiune, chiar dacă disputa nu va declanșa o incapacitate de plată a datoriei, iar dacă acest lucru se întâmplă, ar putea fi o recesiune mult mai gravă, cu probabil 7,5 milioane de oameni trimiși în șomaj.
Deja unele colțuri ale vastei piețe a datoriei americane resimt o apăsare puternică după ce secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat luni că, până la începutul lunii iunie, Guvernul ar putea rămâne fără banii necesari pentru a-și achita facturile, fie că este vorba de plăți datorate investitorilor străini sau naționali în titluri de Trezorerie, angajaților și contractorilor federali sau pensionarilor din cadrul asigurărilor sociale.
Cheltuielile guvernamentale și criza de piață
Cheltuielile guvernamentale totale sunt în medie de aproximativ 525 de miliarde de dolari pe lună. O mică parte din această sumă, aproximativ 225 de miliarde de dolari în medie în primul trimestru, reprezintă cheltuieli deficitare. Atingerea plafonului de îndatorare ar însemna că Guvernul nu ar mai putea acoperi acest deficit bugetar, dând o lovitură imediată milioanelor de americani care se bazează direct sau indirect pe banii statului.
Criza de piață cauzată de ceea ce ar fi o incapacitate de plată fără precedent a SUA ar distruge alte miliarde de dolari, din punct de vedere al bugetului. În timp ce analiștii au sugerat câteva soluții pentru a menține fluxul de bani, inclusiv invocarea unei prevederi constituționale care ar putea fi contestată în instanță, toate acestea nu au fost testate. Investitorii iau în serios acest risc. Randamentele pentru până la 650 de miliarde de dolari de titluri de trezorerie care ajung la scadență în prima jumătate a lunii iunie au urcat la niveluri record, după anunțul lui Yellen, reflectând șansele crescute ca acestea să nu fie achitate la timp.
Costul asigurării datoriei guvernamentale americane împotriva neîndeplinirii obligațiilor de plată a ajuns la cel mai ridicat nivel de la criza financiară din 2007-2009. „Nu cred că sunt mulți oameni pe piață care ar paria puternic că va exista o incapacitate de plată. Majoritatea oamenilor cu care vorbesc cred că va exista un compromis între republicani și Casa Albă. Dar șansele nu sunt zero, așa că piața ia în calcul posibilitatea ca acestea să fie prea târziu pentru a preveni o astfel de problemă de finanțare.” a declarat Lou Brien, analist la DRW Trading. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care perspectivele economice sunt oricum în scădere.
O criză a datoriilor
Economistul șef al Nationwide, Kathy Bostjancic, se aștepta deja la o recesiune mai târziu în acest an, în condițiile în care creșterile rapide ale dobânzilor de către Rezerva Federală, menite să combată inflația, cresc costurile de împrumut pentru gospodării sau întreprinderi și încetinesc creditarea bancară. Toate acestea au un efect negativ asupra economiei și ar putea începe să împingă în sus rata șomajului, aflată acum la un minim istoric de 3,5%. Unii dintre cei mai importanți factori de politică economică, precum cei de la Fed, au prezis încă din decembrie anul trecut că rata șomajului va fi cu aproximativ 1 punct procentual mai mare până la sfârșitul anului 2023.
O criză a datoriilor și o incapacitate de plată, chiar și numai pentru o parte din dobânzile datorate în fiecare zi, ar face ca aceasta să avanseze, a spus Bostjancic. Pentru a face plățile pe care și le-a asumat, Guvernul ar trebui să reducă cheltuielile cât mai mult posibil. „Aceasta afectează imediat fluxul de numerar care merge către persoane fizice sau întreprinderi. Acest lucru va alimenta direct PIB-ul; întărește scenariul recesiunii” a explicat Kathy Bostjancic. Într-adevăr, rata de creștere scăzută de 1,1% anual a produsului intern brut al SUA înregistrată în primul trimestru a fost deja considerată ca fiind cel mai înalt nivel probabil pentru acest an.
Cât de profunde și de îndelungate ar fi efectele, depinde în mare măsură de cât de mult vor dura eventualele neplăți, care, la rândul lor, vor fi influențate de modul în care piețele financiare vor reacționa, au explicat experții economici. În criza financiară din 2008, de exemplu, Congresul a respins inițial fondul de salvare propus de Trezorerie pentru bănci, dar prăbușirea record a prețurilor acțiunilor și creșterea randamentului obligațiunilor au făcut ca opiniile să se schimbe rapid. Oficialii au aprobat planul doar câteva zile mai târziu.
Cel mai pesimist scenariu
În cazul în care nici măcar această reacție nu ar determina Congresul să ridice rapid plafonul de îndatorare, o depășire prelungită a așa-numitei „X-date” ar putea transforma o recesiune relativ ușoară, cu pierderi de până la 2 milioane de locuri de muncă și o rată a șomajului de aproximativ 5%, în ceva mult mai grav, a estimat Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics, într-un raport din martie.
În cel mai pesimist scenariu, în cazul unei breșe prelungite, în care guvernul este forțat să reducă cheltuielile pentru o perioadă îndelungată, iar încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri este zdrobită de impasul politic și de haosul financiar rezultat, șomajul urcă la peste 8%, o pierdere de 7,5 milioane, 8 milioane de locuri de muncă și se redresează lent. Având în vedere că poziția de creditare a SUA este probabil afectată permanent, „perspectivele de creștere pe termen lung ale economiei sunt, de asemenea, slăbite”, a scris Zandi. Între aceste două scenarii, Zandi a spus că următorul cel mai dur rezultat economic ar fi ca planul republicanilor din Camera Reprezentanților, care solicită reduceri drastice ale cheltuielilor, să predomine. O recesiune ar veni mai greu, probabil abia în 2024, dar în acest caz șomajul atinge un vârf de aproape 6% și își revine chiar mai lent decât în cazul unei breșe prelungite, conform Reuters .
