Economia Japoniei a ieșit din recesiune și a crescut mai repede decât se aștepta în primul trimestru, deoarece o revenire a consumului post-COVID a fost alimentată de speranțele pentru o redresare susținută.
Însă semnele tot mai numeroase de încetinire a creșterii economice în SUA, Europa și China întunecă perspectivele economiei dependente de exporturi, sporind incertitudinea cu privire la cât de repede banca centrală poate elimina treptat programul său masiv de stimulare.
„Consumul va continua să susțină creșterea pe măsură ce eliminarea restricțiilor COVID va stimula turismul și cheltuielile cu serviciile”, a declarat Yoshiki Shinke, economist șef la Dai-ichi Life Research Institute. „Dar redresarea economică va fi moderată, deoarece cererea slabă de peste hotare va afecta exporturile. Va fi o luptă încrâncenată între cererea internă robustă și exporturile slabe”, a spus el.
Creștere anuală economică de 1,6%
Cea de-a treia mare economie a lumii a înregistrat o creștere anuală de 1,6% în perioada ianuarie-martie, potrivit datelor guvernamentale publicate miercuri, depășind cu mult previziunile pieței, care indicau un avans de 0,7%, și marcând prima creștere din ultimele trei trimestre.
Creșterea a urmat unei scăderi de 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, care a fost revizuită în scădere de la o creștere de 0,1%. Declinul a marcat două trimestre consecutive de contracție, îndeplinind definiția unei recesiuni tehnice.
Consumul privat, care reprezintă mai mult de jumătate din economie, a crescut cu 0,6% în perioada ianuarie-martie față de trimestrul precedent, deoarece redeschiderea țării după pandemie a stimulat cheltuielile cu serviciile. Acest lucru a depășit previziunile privind o creștere de 0,4%.
De asemenea, cheltuielile de capital au surprins, înregistrând o creștere de 0,9%, contrazicând previziunile privind o scădere de 0,4%.
PIB-ul Japoniei a atins un nivel record
Produsul intern brut (PIB) nominal al Japoniei a atins un nivel record de 570.100 de miliarde de yeni (4.220 de miliarde de dolari), ajutat în parte de creșterea prețurilor, a declarat ministrul economiei, Shigeyuki Goto.
Cu toate acestea, Goto a declarat că este necesară prudență pe fondul riscurilor emergente. „Trebuie să fim meticulos atenți la economia globală și la impactul piețelor financiare și al creșterii ratelor dobânzilor asupra economiei reale”, a spus acesta. Forța cererii interne a compensat slăbiciunea exporturilor, care s-au prăbușit cu 4,2% în perioada ianuarie-martie, marcând primul declin din ultimele șase trimestre.
Cererea externă, sau exporturile nete, a redus PIB-ul cu 0,3 puncte procentuale, subliniind presiunea exercitată asupra producătorilor de încetinirea creșterii peste hotare. „Cererea de bunuri nu este puternică la nivel global, așa că exporturile sunt slabe. Producția industrială este, de asemenea, slabă, așa că nu ne putem aștepta ca producătorii să aibă performanțe bune în viitor”, a declarat Toru Suehiro, economist la Daiwa Securities.
Costurile în creștere ale combustibililor și alimentelor, care au dus inflația de consum din Japonia peste ținta de 2% a băncii centrale, ar putea, de asemenea, să cântărească asupra consumului dacă nu se mențin creșterile salariale, spun analiștii.
Salariile ajustate în funcție de inflație au scăzut cu 2,3% în perioada ianuarie-martie față de anul precedent, mai mult decât scăderea de 1,8% din trimestrul anterior, subliniind durerea tot mai mare pe care o resimt gospodăriile din cauza creșterii costurilor vieții, scrie Reuters.
