Un membru al coaliției guvernamentale din România și-a susținut luni candidatul de centru în turul doi al alegerilor prezidențiale, în timp ce membrul NATO se pregătește pentru un scrutin care ar putea propulsa un candidat anti-NATO în cea mai înaltă funcție a sa.
Politicianul independent de extremă-dreapta Călin Georgescu, 62 de ani, care fusese cotat cu o singură cifră înainte de vot, a uimit observatorii câștigând primul tur duminică, într-un rezultat care ar putea afecta sprijinul ferm al Bucureștiului pentru Ucraina.
Liderii ambelor partide din coaliția de guvernare din România, Partidul Social Democrat (PSD), de stânga, și Partidul Liberal (PNL), de centru-dreapta, nu au reușit să ajungă în turul al doilea, o înfrângere fără precedent, în condițiile în care alegătorii au evitat partidele tradiționale.
Liberalii, un nou conducător
Ambii lideri ai partidului au demisionat. Noul șef al liberalilor, Ilie Bolojan, a declarat luni târziu că partidul o va sprijini pe candidata de centru-dreapta Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvați România (USR), partid de opoziție.
„Vom susține direcția pro-europeană a României și politica de centru-dreapta”, a declarat Bolojan.
„În acest sens, am decis că pentru alegerile prezidențiale, turul doi… PNL va susține fără nicio negociere candidatura doamnei Lasconi, opțiunea pro-europeană”.
Social-democrații, al căror lider, premierul Marcel Ciolacu, a fost favorit în alegeri, nu au susținut încă oficial un candidat.
„Este firesc să vorbim mai întâi între noi, să luăm decizii și apoi să le comunicăm”, a declarat reporterilor europarlamentarul social-democrat Gabriela Firea. „Vom decide dacă PSD o va susține pe Elena Lasconi”.
Georgescu este un fost membru al partidului de opoziție de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, al cărui candidat propriu s-a clasat pe locul patru și care a anunțat că îl va susține.
Un alt partid de extremă-dreapta, SOS România, l-a susținut, de asemenea, pe Georgescu, care a lăudat liderii antisemiți și fasciști din anii 1930 și 1940 ai României drept eroi naționali și martiri și a pus sub semnul întrebării dacă NATO ar proteja vreunul dintre membrii săi dacă aceștia ar fi atacați de Rusia, notează Reuters.
