Aliatul Rusiei, Belarus, a declarat miercuri că mută trupe și echipamente militare pentru a contracara ceea ce a numit amenințarea terorismului, în contextul în care Moscova ar putea face presiuni asupra clientului său loial pentru a deschide un nou front în războiul împotriva Ucrainei.
Președintele Alexander Lukașenko, care s-a bazat pe trupele rusești pentru a reprima o revoltă populară în urmă cu doi ani, a permis Belarusului să servească drept punct de plecare pentru invazia Rusiei în țara vecină, dar până acum a împiedicat ca propria armată să se alăture acesteia.
Dar în ultimele săptămâni au apărut tot mai multe semne de implicare din partea Moscovei în Belarus, culminând sâmbătă, când ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a zburat neanunțat în capitala Minsk. Acesta și omologul belarus Viktor Khrenin au semnat amendamente la acordul de cooperare în domeniul securității dintre cele două țări, fără a dezvălui noii termeni.
Mii de soldați ruși au fost desfășurați în Belarus din octombrie, potrivit Ucrainei, iar autoritățile belaruse au vorbit tot mai des despre o amenințare de „terorism” din partea partizanilor care operează de peste graniță. Lukașenko a ordonat armatei sale să compileze informații despre rezerviști până la sfârșitul acestui an, potrivit Reuters.
Calculul se schimbă
În trecut, unii diplomați occidentali au fost sceptici că Belarusul se va alătura războiului, observând că are o armată relativ mică și că Moscova ar fi precaută să provoace o opoziție publică care l-ar slăbi pe Lukașenko pentru un câștig mic.
Oficialii ucraineni au declarat, de asemenea, că sunt de părere că Rusia nu are încă suficiente trupe în Belarus pentru a ataca de acolo, iar acțiunea din apropierea graniței ar putea fi destinată în schimb ca o momeală.
Grupul de reflecție Institutul pentru Studiul Războiului a declarat luna aceasta că este de părere că Belarusul desfășoară o „operațiune de informare menită să fixeze forțele ucrainene la graniță”.
Dar unii analiști spun că valul de activități din ultimele săptămâni ar putea fi, de asemenea, un semn real că Belarus ar putea trimite trupe.
„Belarus se pregătește de fapt de câteva luni să se alăture războiului de partea rusă. Fiecare capabilitate de care ar avea nevoie pentru a intra în război a fost testată”, a declarat pentru Reuters Konrad Muzyka, expert în Belarus la Rochan Consulting, un think-tank de apărare cu sediul în Polonia, descriind exerciții de mobilizare a trupelor și chiar de funcționare a oficiului poștal în timp de război. „Nu putem exclude posibilitatea că a fost luată o decizie ca Belarus să se alăture războiului. Nu știu dacă acest lucru s-a întâmplat, dar, din punctul de vedere al indicatorilor militari, totul indică faptul că forțele armate belaruse adoptă o poziție mai beligerantă”.
În Ucraina, oficialii lucrau miercuri pentru a restabili energia electrică după ce a fost afectată de ultima serie de atacuri cu rachete rusești, lansate luni, la câteva ore după aparentele atacuri cu drone ucrainene asupra a două baze aeriene din interiorul Rusiei.
Cum arată războiul la momentul actual
Ucraina nu a revendicat în mod direct responsabilitatea pentru atacurile cu drone, dar a sărbătorit aparenta demonstrație a noii capacități descoperite de a pătrunde sute de kilometri în apărarea aeriană a Rusiei.
Rusia și-a lansat „operațiunea militară specială” în februarie, afirmând că legăturile strânse ale Ucrainei cu Occidentul reprezintă o amenințare la adresa securității. Kievul și aliații săi spun că invazia a fost un război ilegal de agresiune. Zeci de mii de oameni au murit în război, inclusiv cel puțin 6.700 de morți în rândul civililor, numărați de Națiunile Unite. Rusia neagă că a vizat în mod intenționat civili sau că a comis atrocități pe teritoriul ocupat.
În cea mai recentă documentație internațională privind astfel de acuzații, biroul ONU pentru drepturile omului a publicat miercuri un raport care detaliază 441 de civili despre care spune că au fost uciși de forțele rusești în execuții și atacuri la începutul războiului în nordul regiunilor Kiev, Sumy și Cernihiv.
Numărul real al victimelor din cele trei regiuni ar putea fi mult mai mare, a declarat Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului (OHCHR). Raportul a analizat perioada de la începutul invaziei, la 24 februarie, până la începutul lunii aprilie, când forțele rusești au fost alungate din aceste zone.
Ministerele ruse de externe și de apărare nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.
Multe dintre cadavrele documentate în noul raport prezentau semne că victimele ar fi putut fi ucise intenționat, potrivit raportului. Până la sfârșitul lunii octombrie, OHCHR încă încerca să confirme alte 198 de presupuse ucideri de civili în cele trei regiuni.