Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a acuzat Serbia și pe președintele acesteia, Aleksandar Vucic, că se află în spatele unui schimb de focuri între bărbați înarmați și poliția kosovară în nordul țării, la sfârșitul săptămânii trecute. În cadrul celor mai grave violențe din ultimii ani în această zonă instabilă.
Autoritățile kosovare au declarat că poliția s-a luptat cu aproximativ 30 de sârbi puternic înarmați. Aceștia au luat cu asalt duminică satul liniștit Banjska și s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă. Trei atacatori și un ofițer de poliție au fost uciși. Schimbul de focuri de armă a stârnit o nouă îngrijorare internațională cu privire la stabilitatea din Kosovo, care are o majoritate de etnie albaneză și care și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă și o intervenție NATO în 1999.
„Kosovo este atacat”, a declarat Osmani pentru Reuters într-un interviu acordat joi la biroul său.
„Grupul (înarmat) a exercitat pur și simplu intențiile și motivele Serbiei ca țară și ale lui Vucic ca lider”. Serbia și Vucic au negat acuzațiile de implicare. Niciun grup nu a ieșit în față pentru a revendica responsabilitatea pentru atac sau pentru a explica motivele atacatorilor.
Serbia, care nu a recunoscut independența fostei sale provincii, acuză Kosovo că a precipitat violențele prin maltratarea locuitorilor de etnie sârbă, acuzație pe care Kosovo o neagă.
„Serbia are în continuare pretenții teritoriale față de Kosovo”
Osmani a declarat că Serbia are în continuare pretenții teritoriale față de Kosovo și că acționează pentru a realiza un „model Crimeea” prin crearea de tensiuni în nordul Kosovo, unde aproximativ 50.000 de sârbi locali consideră în continuare Belgradul drept capitala lor și resping guvernarea de la Pristina. „Ceea ce i-aș spune președintelui Vucic este să nu se mai joace cu Kosovo. Kosovo își va apăra libertatea, independența și suveranitatea cu orice preț”, a declarat Osmani.
„Ei încearcă să realizeze un model Crimeea în Republica Kosovo, dar noi nu vom permite în niciun caz ca acest lucru să se întâmple… apăra fiecare centimetru din teritoriul Kosovo”.
Rusia a confiscat și anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014, iar autoritățile kosovare se tem că Serbia ar putea ciopârți partea de nord a Kosovo.
Guvernul kosovar a publicat ceea ce spune că sunt fapte care arată că grupul a fost antrenat. Și a primit alte tipuri de sprijin din partea guvernului și a agențiilor de securitate de la Belgrad, potrivit Reuters.
Osmani a declarat că atacuri similare s-ar putea repeta din nou în viitorul apropiat. A cerut comunității internaționale să facă tot posibilul pentru a împiedica Serbia să sprijine astfel de grupuri.
„Sunt foarte îngrijorată de faptul că astfel de atacuri, chiar și de o amploare mai mare, ar putea avea loc în viitor dacă Serbia nu este condamnată, în primul rând pentru acest act terorist de agresiune”, a spus ea.
Normalizarea relațiilor
Kosovo și Serbia poartă discuții de mai bine de un deceniu pentru normalizarea relațiilor. Asta în cadrul unui proces de mediere condus de Uniunea Europeană. La începutul acestui an, cele două țări au convenit asupra unui acord propus de UE, dar de atunci nu au reușit să se pună de acord asupra modului de punere în aplicare a acestuia.
Osmani a declarat că discuțiile dintre cele două nu pot continua ca înainte.
„Nu mai este absolut deloc o afacere ca de obicei”, a spus ea.
„Am fost victimele unei agresiuni din partea Serbiei și toată lumea ar trebui să o trateze ca atare, inclusiv în abordarea lor față de Serbia de acum încolo”.
Până în prezent, trei bărbați au fost acuzați de participare la atac.
Duminică, poliția a afișat o serie de arme și muniții despre care a spus că au fost confiscate. Inclusiv puști de asalt ale fostei armate iugoslave, mitraliere, puști cu lunetă, mortiere, lansatoare de rachete antitanc, grenade de mână, mine terestre și drone.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat că poliția a găsit arme în valoare de 5 milioane de euro. „Suficiente pentru sute de luptători”.
