Prețurile de fabrică din China pentru luna octombrie au scăzut pentru prima dată din decembrie 2020, iar inflația de consum s-a temperat. Aceste aspecte relevă o cerere internă scăzută, în condițiile în care restricțiile drastice împotriva COVID-19, alături de prăbușirea pieței imobiliare și riscurile de recesiune globală au afectat profund economia.
Analiștii spun că luptele pentru întreprinderi și consumatori, atât în țară, cât și în străinătate, vor exercita o presiune deflaționistă asupra Chinei în următoarele luni, iar creșterile agresive ale ratelor dobânzilor la nivel mondial și războiul din Ucraina se vor adăuga la lisa de preocupări ale Beijingului. Indicele prețurilor de producție (PPI) a scăzut cu 1,3% de la an la an, inversând creșterea de 0,9% înregistrată cu o lună înainte, asta au arătat miercuri datele Biroului Național de Statistică (NBS) comparându-le cu o prognoză de contracție de 1,5% într-un sondaj întocmait de Reuters.
De asemenea, inflația de consum s-a temperat de la un maxim al ultimelor 29 de luni în septembrie, iar presiunile asupra prețurilor au rămas mult mai modeste, inflația de bază crescând cu 0,6% în octombrie, neschimbată față de septembrie. „Factorii negativi, precum cererea internă scăzută și exporturile mai slabe, vor face ca China să se teamă de o alunecare în deflație, semnalată de creșterea moderată a indicelui de bază al IPC de sub 1,5% timp de peste doi ani”, a declarat Bruce Pang, economist șef și șef al departamentului de cercetare la Jones Lang Lasalle Inc.
Impulsul deflaționist al indicatorului prețurilor de producție a reflectat parțial nivelurile mult mai ridicate de anul trecut și scăderea prețurilor materiilor prime, potrivit unei declarații a BNS. Prețurile din industria de extracție și spălare a cărbunelui au scăzut cu 16,5%, adâncindu-se de la o scădere de 2,7% în luna precedentă, în timp ce acelea din industria de topire a metalelor feroase și de prelucrare prin laminare s-au prăbușit cu 21,1%, după ce în septembrie au scăzut cu 18,0%.
China resimte efectele pandemiei
Cea de-a doua mare economie a lumii a fost afectată în acest an de recurența focarelor de COVID-19, ceea ce a forțat autoritățile să implementeze restricții stricte împotriva transmiterii virusului, într-o lovitură dată activității fabricilor și consumatorilor. Motorul comercial al Chinei a fost, de asemenea, afectat, exporturile și importurile scăzând în octombrie, iar economiștii avertizează asupra unei noi slăbiciuni în următoarele trimestre, din cauza presiunilor de acasă și a riscurilor de recesiune la nivel mondial.
„Divergența accentuată dintre inflația PPI din China și alte țări industriale înseamnă că statul chinez ar putea obține un anumit avantaj competitiv în sectorul manufacturier care ar putea contribui la susținerea exporturilor chineze”, au declarat analiștii Nomura într-o notă adresată clienților. „Cu toate acestea, înrăutățirea creșterii globale afectează cererea externă”.
Indicele prețurilor de consum a urcat cu 2,1% față de anul precedent, în scădere de la o creștere de 2,8% în septembrie, care a atins un maxim al ultimelor 29 de luni, în principal datorită scăderii prețurilor la alimente. De asemenea, creșterea a fost mai lentă decât prognoza de 2,4% a analiștilor.
Prețurile alimentelor au crescut cu 7,0% în termeni anuali, încetinind de la creșterea de 8,8% din luna precedentă, prețurile legumelor proaspete scăzând cu 8,1% de la o creștere de 12,1% în septembrie. Cu toate acestea, prețurile la carnea de porc, un factor cheie al IPC, au crescut cu 51,8% în octombrie, în ritm anual, mai rapid decât creșterea de 36% din septembrie.
Statul chinez continuă politica zero-COVID
După aproape trei ani de la declanșarea pandemiei, China s-a angajat să continue strategia sa strictă de limitare a COVID-19. Analiștii spun că factorii de decizie politică vor fi prudenți în ceea ce privește relaxarea politicii monetare, de teama pierderii de capital, pe fondul majorărilor ample ale ratelor dobânzilor la nivel mondial, în frunte cu Rezerva Federală din SUA.
Moneda chineză, yuanul, a fost deja lovită în acest an de tendința globală de înăsprire și de un dolar american în creștere, ceea ce a redus efectiv marja de manevră pentru orice acțiune politică semnificativă din partea Băncii Populare a Chinei. „Rezultatul arată că este puțin probabil ca inflația să devină o constrângere politică majoră în China”, a declarat Julian Evans-Pritchard, economist senior pentru China la Capital Economics.
„Acestea fiind spuse, există în prezent alte bariere în calea relaxării monetare, cum ar fi eforturile PBOC de a încetini deprecierea yuanului față de dolarul american”. Luna trecută, Fondul Monetar Internațional a declarat că se așteaptă ca creșterea Chinei să încetinească la 3,2% în acest an, o retrogradare de 1,2 puncte față de proiecția sa din aprilie, pe baza așteptărilor privind ridicarea treptată a restricțiilor stricte ale COVID-19 anul viitor, dar fără o rezolvare rapidă a crizei imobiliare.
