Conductele submarine rusești de gaz Nord Stream, cele care s-au rupt, vor fi sigilate și închise la naftalină, deoarece nu există planuri imediate de reparare sau de reactivare a acestora, au declarat pentru Reuters surse familiare cu aceste planuri.
Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare formată din două conducte, au fost construite de Gazprom, controlată de stat din Rusia, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an către Germania, pe sub Marea Baltică.
Trei dintre conducte au fost rupte de explozii inexplicabile în septembrie, iar una dintre conductele Nord Stream 2 a rămas intactă.
Dar tensiunile tot mai mari dintre Moscova și Occident din cauza invaziei Rusiei în Ucraina au blocat deja până atunci Nord Stream 1 și au împiedicat punerea în funcțiune a gazoductului său geamăn, criticat de Washington și de Kiev pentru că ar crește dependența Germaniei de Rusia.
Moscova nu vede necesitatea reparării conductelor
Gazprom a declarat că este posibil din punct de vedere tehnic să se repare conductele rupte, dar două surse familiare cu planurile au declarat că Moscova vede puține perspective de îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul în viitorul apropiat pentru ca aceste conducte să fie necesare.
Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile Gazprom (GAZP.MM), controlată de stat, în afara fostei Uniuni Sovietice, aproape că s-au înjumătățit în 2022, ajungând la un minim post-sovietic de 101 miliarde de metri cubi.
O sursă rusă a declarat că Rusia a văzut proiectul ca fiind „îngropat”. Alte două au spus că, deși nu există niciun plan de reparare a conductelor rupte, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o eventuală reactivare în viitor.
O altă sursă familiarizată cu planurile a confirmat că părțile interesate au în vedere conservarea.
Aceasta ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unui strat de acoperire în conducte pentru a preveni coroziunea ulterioară din cauza apei de mare.
Una dintre sursele rusești a declarat că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) transportat pe mare din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările rusești, ar deveni mult mai scump, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult din Rusia.
Ministerul Energiei de la Moscova a trimis întrebările operatorilor de gazoducte, dar nici aceștia și nici Gazprom nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Engie (ENGIE.PA), Gasunie (GSUNI.UL) și Wintershall DEA (WINT.UL) (BASFn.DE) – acționari ai Nord Stream AG, operatorul Nord Stream 1 – au refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt al companiei germane E.ON (EONGn.DE), care deține, de asemenea, o participație la Nord Stream AG, a declarat: „Din câte știm noi, în calitate de acționar minoritar, nu a fost luată nicio decizie, nici pentru, nici împotriva restabilirii liniei”.
Misterul exploziilor care au distrus Nord Stream
Moscova a susținut, fără a furniza dovezi, că Occidentul a fost în spatele exploziilor. Luna trecută, Casa Albă a respins ca „ficțiune completă” o postare pe blog a jurnalistului american de investigații Seymour Hersh care susținea că Washingtonul ar fi responsabil.
Investigațiile efectuate de Danemarca, Germania și Suedia nu s-au încheiat încă.
Nord Stream 1 a fost oricum oprit de la sfârșitul lunii august, când a fost închis pentru întreținere, dar nu a mai fost repornit niciodată, deoarece Rusia și Occidentul s-au certat în legătură cu întreținerea unei turbine de pompare, pe fondul sancțiunilor occidentale.
Nord Stream 2, de dimensiuni similare, fusese finalizat în septembrie 2021, în timp ce tensiunile cu Rusia erau în creștere, și a intrat în dificultate deoarece autoritățile de reglementare din Germania au refuzat să îl certifice. Berlinul a înghețat apoi proiectul cu câteva zile înainte ca Moscova să-și trimită forțele armate în Ucraina, la 24 februarie anul trecut.
Președintele rus Vladimir Putin a propus utilizarea legăturii nedeteriorate a Nord Stream 2 pentru a pompa gaz, dar Germania, care acum dorește să pună capăt dependenței sale de Rusia, a respins ideea. De asemenea, Polonia a încetat să mai cumpere gaz rusesc.
În prezent, Rusia exportă în Europa doar aproximativ 40 de milioane de metri cubi pe zi de gaz prin gazoduct, prin Sudja, la granița dintre Ucraina și Slovacia.
Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic, scrie Reuters.
