Social-democrații (PSD), partidul de stânga aflat la guvernare în România, se pare că vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică.
Astfel, se respinge o mișcare de extremă dreapta în revenire care contestă orientarea pro-occidentală a țării, au arătat rezultatele parțiale.
Votul este al doilea din cele trei scrutine consecutive pentru un nou parlament și un nou președinte. În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, un candidat independent de extremă dreapta a captat atenția lumii. Călin Georgescu a ieșit dintr-o relativă obscuritate pentru a deveni favorit.
Victoria sa neașteptată a adus sprijin pentru partidele ultranaționaliste, de extremă dreaptă, unele cu simpatii pro-rusești evidente. Analiștii politici au spus că acestea ar putea submina sprijinul României pentru Ucraina.
„Cel mai fragmentat spectru politic din 1990 încoace”
Dacă rezultatele finale confirmă numărătoarea preliminară, o coaliție pro-occidentală condusă de PSD ar avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern. Însă, extrema dreaptă ar fi o forță substanțială în legislativ.
Cu toate acestea, o coaliție largă ar fi dificil de format pe fondul dezacordurilor privind reformele și măsurile necesare pentru a ține în frâu deficitul bugetar uriaș al țării. În prezent, acesta este cel mai mare din UE, de 8% din producția economică.
Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, a declarat că PSD ar juca probabil un rol central în orice discuții de coaliție. Dar rezultatele au indicat „cel mai fragmentat spectru politic din 1990 încoace”, a spus el. Se reflectă o adâncire a diviziunilor sociale în România, care are unele dintre cele mai sărace regiuni din UE.
PSD este în fruntea competiției
Cu 99,45% din voturi numărate, PSD a obținut 22,6%. Partidul s-a situat în fața Alianței pentru Unirea Românilor, de extremă dreaptă, cu 18,2%. Opoziția centristă a lui Lasconi, Uniunea Salvați România (USR), a obținut 12,1%. Simultan, aliatul coaliției de guvernare, liberalii, a avut 14,4%.
Două grupări de extremă dreapta, SOS și POT, au avut 7,6% și, respectiv, 6,3%. Partidul etnic maghiar UDMR a obținut 6,5%.
După o campanie dominată de preocupările alegătorilor cu privire la problemele bugetare și la costul vieții, alegerile au opus candidații extremei drepte partidelor proeuropene principale care și-au înfuriat alegătorii cu lupte interne și acuzații de corupție.
Mai multe zone au nevoie de investiții
De asemenea, partidele de extremă dreapta s-au folosit de susținerea Ucrainei de către România pentru a alimenta temerile că războiul s-ar putea extinde dincolo de graniță.
România are cea mai mare proporție din UE a populației expuse riscului de sărăcie. Zone întinse din țară au nevoie de investiții pentru a atrage locuri de muncă.
„Nu voi vota pentru niciun partid care a mai fost în parlament. Este un vot de eliminare. Am copii și m-am săturat să le spun „Nu” pentru că nu-mi permit ceea ce au nevoie”, a spus un alegător, conform reuters.
