Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că armata sa ar putea să lupte în Ucraina pentru o lungă perioadă de timp, dar nu a văzut niciun sens în extinderea unei convocări de 300.000 de rezerviști din septembrie și octombrie, după gravele eșecuri ale Rusiei pe câmpul de luptă.
Anterior, aliatul Rusiei, Belarus, a declarat că mută trupe și echipamente militare pentru a contracara ceea ce a numit o amenințare teroristă, pe fondul semnelor că Moscova ar putea face presiuni asupra Minskului pentru a deschide un nou front în Ucraina, în condițiile în care războiul a ajuns într-un moment de impas.
Putin a vorbit rareori despre durata posibilă a războiului, în condițiile în care Rusia a fost forțată să intre în retragere în fața contraofensivei ucrainene, desfășurate cu stocuri tot mai mari de armament occidental, în regiunile ocupate de ruși din estul și sudul țării, începând din vară și până la retragerea din zona Herson.
Rusia a lansat ceea ce numește „operațiunea sa militară specială” în februarie, afirmând că aprofundarea legăturilor Ucrainei cu Occidentul reprezintă o amenințare la adresa securității. Kievul și aliații săi spun că invazia echivalează cu o anexare teritorială de factură imperialistă.
Conflictul din Ucraina va fi de lungă durată
„În ceea ce privește durata operațiunii militare speciale, acesta poate fi un proces de lungă durată, bineînțeles”, a declarat Putin în timpul unei reuniuni televizate a Consiliului său pentru Drepturile Omului, unde războiul din Ucraina a fost în centrul atenției, potrivit Reuters.
El a spus că nu există niciun motiv pentru o a doua mobilizare militară în acest moment, după operațiunile în masă din toamnă. Aproximativ 150.000 din cei 300.000 de rezerviști au fost desfășurați în Ucraina, 77.000 în unități de luptă, a spus el. Restul de 150.000 se aflau încă în centre de pregătire.
„În aceste condiții, discuția despre orice măsuri suplimentare de mobilizare pur și simplu nu are sens”, a declarat Putin.
Rușii, a spus el, se vor „apăra cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”, afirmând că Rusia este văzută în Occident ca „o țară de mâna a doua care nu are dreptul să existe deloc”.
Putin a mai spus că riscul unui război nuclear este în creștere, ultimul dintr-o serie de astfel de avertismente, aparent menite să îi descurajeze pe susținătorii occidentali ai Kievului de la o implicare mai puternică în conflict, dar că Rusia nu va amenința în mod nechibzuit să folosească astfel de arme.
În ciuda recentelor retrageri pe câmpul de luptă, inclusiv pierderea Hersonului, singura capitală de provincie ucraineană pe care Rusia a capturat-o, Putin a declarat că nu regretă că a lansat un război care a luat forma celui mai devastator conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
El a declarat că Rusia a obținut deja un „rezultat semnificativ” prin dobândirea de „noi teritorii”, o referire la anexarea a patru regiuni parțial ocupate în septembrie, pe care Kievul și majoritatea membrilor Națiunilor Unite au condamnat-o ca fiind ilegală.
Putin pune presiuni pe Belarus
În Belarus, președintele Alexander Lukașenko, care s-a bazat pe trupele rusești pentru a reprima o revoltă populară în urmă cu doi ani, a permis ca țara sa să servească drept punct de plecare pentru invazia Rusiei în țara vecină.
Până în prezent, el și-a împiedicat propria armată să se alăture, dar în ultimele săptămâni au apărut tot mai multe semne de implicare în Belarus din partea Moscovei. Sâmbătă, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a zburat neanunțat în capitala Minsk. El și omologul belarus Viktor Khrenin au semnat amendamente la acordul de cooperare în domeniul securității dintre cele două țări, fără a dezvălui noii termeni.
Miercuri, Consiliul de Securitate al Belarusului, citat de agenția de presă de stat Belta, a declarat că în următoarele două zile vor fi mutate în țară trupe și echipamente și vor fi desfășurate antrenamente militare.
Acesta nu a oferit detalii despre numărul de trupe sau tipurile de echipamente militare care vor fi mutate și în ce locații, sau despre natura exercițiilor de antrenament. În Minsk, locuitorii au declarat că nu au existat semne exterioare de activitate în zonă.
Mii de soldați ruși au fost desfășurați în Belarus din octombrie, potrivit Ucrainei, iar autoritățile din Belarus au vorbit tot mai des despre o amenințare de „terorism” din partea partizanilor care operează de peste graniță. Lukașenko a ordonat armatei sale să compileze informații despre rezerviști până la sfârșitul acestui an.
Schimbare de strategie
În trecut, unii diplomați occidentali au fost sceptici cu privire la posibilitatea ca Belarus să se alăture războiului, observând că are o armată relativ mică, iar Moscova ar fi precaută în privința reaprinderii opoziției publice față de Lukașenko, care i-ar slăbi autoritatea în schimbul unui ajutor nesemnificativ.
Franak Viacorka, un consilier al liderului opoziției belaruse în exil Sviatlana Tsikhanouskaya, a declarat pentru Reuters că el crede că ar fi o „sinucidere politică” pentru Lukașenko să trimită trupe belaruse în Ucraina.
„Soldații nu se vor supune, elitele se vor diviza, vor începe noi proteste. Lukașenko știe acest lucru. Belarușii nu vor înghiți acest lucru, iar întregul sistem se va prăbuși”, a spus el.
Oficialii ucraineni au declarat, de asemenea, că se îndoiesc că Rusia are încă suficiente trupe în Belarus pentru a ataca de acolo, iar acțiunea din apropierea graniței ar putea fi destinată mai degrabă ca o momeală pentru a atrage forțele Kievului departe de fronturile de luptă cheie din est și sud.
Cu toate acestea, unii analiști spun că valul de activități din ultimele săptămâni ar putea fi, de asemenea, un semn real că Belarus ar putea trimite trupe.
Scenariul apocaliptic
În Ucraina, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a avertizat cu privire la un scenariu de „apocalipsă” fără curent electric, apă curentă sau căldură în capitala ucraineană în această iarnă, dacă vor continua atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii. El a declarat că nu este nevoie ca locuitorii să evacueze acum, deși ar trebui să fie pregătiți să facă acest lucru.
Autoritățile lucrau la repararea ultimelor pagube provocate rețelei electrice de un baraj de raiduri de rachete rusești luni, la câteva ore după aparentele atacuri cu drone ucrainene asupra a două baze aeriene din interiorul Rusiei.
Ucraina nu a revendicat în mod direct responsabilitatea pentru atacurile cu drone, dar a sărbătorit aparenta demonstrație a noii capacități descoperite de a pătrunde în apărarea Rusiei.
Statele Unite au transmis clar Ucrainei îngrijorarea lor cu privire la orice escaladare a războiului cu Rusia și nu au încurajat-o să atace cele două baze aeriene, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională.
Dar, „spre deosebire de ruși, noi respectăm suveranitatea Ucrainei”, inclusiv deciziile privind modul în care Kievul folosește armele furnizate de Statele Unite, a declarat John Kirby reporterilor de la Washington.
