Revelionul reprezintă un moment deosebit pentru oameni din întreaga lume, fiind prilejul de a celebra trecerea într-un nou an plin de speranțe și aspirații. Totuși, tradiția petrecerilor de Anul Nou are o istorie de peste un secol. Originară din Franța, această practică s-a răspândit treptat și în alte țări, devenind o sărbătoare universală.
Românii petreceau bine încep din vremurile străvechi.
Cum era sărbătorit Revelionul în perioada interbelică?
Același lucru s-a întâmplat și în perioada interbelică. După perioada Primului Război, românii și-au revenit destul de bine. În București, tinerii și artiști mergeau de Revelion în restaurantele exclusiviste de pe Calea Victoriei. Aici, de cele mai multe ori se făceau rezervări cu luni înainte.
Printre locurile preferate ale acelor vremuri se aflau Cercul Militar, restaurantul Capșa, cafeneaua Kubler, cafeneaua Fialkowski și cafeneaua High-Life.
De asemenea, petrecerile își făceau loc și în locurile ale statului, printre care se numără sala Teatrului Național. Aici, petrecerile de Anul Nou adunau mii de invitații. Doamnele erau dintre cele mai cochete: acestea aveau talia subțite, gene lungi, bucle blonde. De asemenea, tinerii aveau mustățile subțiri, aranjați la patru ace. Cei mai mulți erau tineri ce proveneau din familiile avute ale țării.
Petrecerile de Anul Nou s-au diversificat în perioada interbelică.Stațiunile montane se aflau printre destinațiile preferate ale românilor din acea perioadă, iar astfel au luat naștere și petrecerile organizate în aceste locuri. Distracțiile de pe pârtiile de schi sau plimbările cu săniile trase de cai erau, la vremea respectivă, accesibile doar elitelor. Oamenii de rând au avut ocazia să se bucure de astfel de activități abia în perioada comunistă.
De asemenea, familiile foarte bogate preferau să își petreacă Revelionul în afara țării. Printre destinațiile lor favorite se numărau Germania și Austria, iar în perioada interbelică, Tirolul devenise o adevărată „Mecca” a sărbătorilor de iarnă, potrivit Hotnews.ro.
Petrecerile de Revelion
În perioada interbelică, petrecerile începeau în jurul orei 22. Prima masă se servea după miezul nopții. După acesta începea și petrecerea propriu-zisă. Lumea ieșea la dans și la voia bună.
Petrecerile se terminau, de obicei, în jurul orei 3-4 dimineața, deși au existat și evenimente unde invitații au rămas până la 6-7 dimineața. La plecare, aceștia nu se retrăgeau fără un gest de ospitalitate: li se oferea fie o ceașcă de cafea cu lapte, fie una de bulion cald, servite pentru a-i revigora.
Ce se mânca în seara de Revelion
Mesele festive de Anul Nou erau adevărate festinuri, cu preparate rafinate pregătite de bucătari renumiți, deseori după rețete internaționale. Diversitatea bucatelor avea scopul de a satisface chiar și cele mai exigente gusturi.
Printre delicatesele servite se numărau rața cu sos de portocale, curcanul fript umplut cu castane, icre moi și celebrii biscuiți Capșa, acompaniați de șampanie. Caviarul rusesc și șampania franțuzească erau nelipsite de pe mesele de Anul Nou.
Bucătăria europeană domina preferințele invitaților, iar preparate precum tortul Claire, petites timbales milanaises sau sterlet á la russe se numărau printre cele mai apreciate delicii.
