Infofinanciar > Esential > Revelionul în perioada interbelică în România. De la caviar rusesc și șampanie franțuzească la lăutari în  mahalaua bucureșteană
Esential

Revelionul în perioada interbelică în România. De la caviar rusesc și șampanie franțuzească la lăutari în  mahalaua bucureșteană

Revelionul în perioada interbelică în România. De la caviar rusesc și șampanie franțuzească la lăutari în  mahalaua bucureșteană
Revelionul în perioada interbelică, Sursa foto: Historia

În perioada interbelică, Revelionul deja devenise o normalitate. Penru români nu mai era ceva nou, mai ales că aceștia deja începeau să se ducă la restaurante de lux sau în stațiuni montane.

Restaurantele de lux de pe Calea Victoriei din București erau în topul preferințelor tinerilor și artiștilor bucurești. Aici se făceau rezervări și închirieri chiar și cu câteva luni înainte. Printre preferate se numără: Cercul Militar, restaurantul Capșa, cafeneaua Kubler, cafeneaua Fialkowski și cafeneaua High-Life. De asemenea. Sălile Teatrului Național, care este situat pe Calea Victoriei, lângă Palatul Telefoanelor, aveau petreceri cu mii de invitați. Femeile erau frumos aranjate, iar bărbații erau ferchezuiți până la cel mai mic detaliu.

Revelionul Interbelic Sursa foto Universul.ro

Revelionul Interbelic, Sursa foto: Universul.ro

Stațiunile montane, doar pentru elite

Și petrecerile în stațiunile montane erau pe placul românilor, acestea ajungând o modă pentru petrecerea de Revelion. Românii se relaxau în hoteluri și vile private fie erau pe pârtiile de schi sau se bucurau de plimbările trase cai prin Sinaia, Predeal și Bușteni. Ceea ce este de menționat în acest caz este faptul că aceste locuri erau unele exclusiviste, deci erau rezervate doar elitei.

Pentru români de rând, stațiunile montane au fost deschise ani mai târziu de către regimul communist prin ONT Carpați( Oficiul Național de Turism Carpați), companie hotelieră din România.

Petrecerile de Anul Nou nu erau organizate așa la îndemâna oricui. Acestea erau atent planificate. Ele începeau pe la ora 22 și după miezul nopții era servit supeul. După acesta, urmau dansurile, care erau deschise de către o persoană ce cunoștea obiceiurile de la Paris, Berlin sau Londra. Un astfel de eveniment dura până la 3-4 dimineața, însă se putea întinde și până la 6-7 dimineața. La plecare, invitații primeau de cele mai multe ori o ceașcă de cafea cu lapte sau una cu hulion cald pentru a se revigora, conform hotnews.ro.

Meniul de Revelion

Meniul de Revelion era unul bogat și cu multe mâncăruri rafinate, ce erau pregătite după rețete de import. La masă trebuia satisfăcut orice gust. Printre preparate se numără rața cu sos de portocale, curcan fript umplut cu castane, icre moi și biscuiți de șampanie Capșa. Ce nu lipsea de la nicio petrecere erau caviarul rusesc și șampania franțuzească.

De asemenea, meniul se îndrepta mult spre spre bucătăria europeană mai ales că se găteau tort Claire, mici timbale milaneze, sterlet în stil rusesc, șalău de vițel, cotlete de iepure à la financière, tocăniță de pasăre, punch cardinal, curcan cu trufe, fond de anghinare cu sos alb, parfait de moca, desert de fructe. Toate aceste delicatese erau la o singură masă.

Revelionul este pentru toată lumea

În regimul interbelică au fost înființate uzine și fabrici, ce purtau numele de „atenee populare”. Aici cântau formații improvizate din muncitori mai talentați, care cântau melodiile la modă spre bucuria celorlalți. În mahalalele din București, Revelionul era sărbătorit cu lăutari și pocnitori.