Petrecerea în familie de la miezul nopții de la începutul anului este cunoscută sub numele de „Revelion” și are rădăcini catolice. Când Carol I a condus Principatele Române Unite, în a doua parte a secolului al XIX-lea, acest obicei – inițial de natură religioasă – a devenit o sărbătoare seculară, celebrată în întreaga Europă.
Practica de a se întoarce acasă după slujba de la miezul nopții pentru a rupe postul cu o cină festivă este cunoscută sub numele de „réveillon”, care în franceză înseamnă „trezire”. Cina de la miezul nopții este un obicei de ospitalitate oferit de casa familiei și include, de obicei, părinții, copiii și bunicii. În mod tradițional, sărbătoarea de Revelion dura mai mult decât o cină obișnuită.
Revelionul în epoca regelui Ferdinand I
Tradiția sărbătoririi Anului Nou adusă în spațiul românesc de către Majestățile Sale Regale Carol I și Elisabeta, a fost continuată și de Regele Ferdinand I și Regina Maria.
Regele Ferdinand și Regina Maria aveau o familie numeroasă, s-au căsătorit la o vârstă fragedă (27 și, respectiv, 17 ani) și au sărbătorit Anul Nou cu entuziasm, bucurie, cadouri și dragoste de familie. De-a lungul domniei lor, au menținut continuitatea dinastică și tradiția. După suferințele grele ale Primului Război Mondial și perioada postbelică, România a avut parte de o perioadă de împlinire, în care au fost culese beneficiile „jumătății de secol de construcție” laborioasă și plină de imaginație a lui Carol și Elisabeta.
Sărbătoarea de Anul Nou a regelui Ferdinand I se baza pe un obicei care se instaurase de cinci decenii de dinastie și de stat modern. Sărbătorile lui Ferdinand I și a Mariei includeau o societate meticulos și măiestrit formată de strămoșii lor și depindea de un sistem instituțional construit în mod corespunzător (inclusiv administrația Curții Regale).
Fiecare om de la curte primea un cadou
Omul politic Eugeniu Arthur Buhman oferă o incursiune în spațiul românesc de la începutul secolului XX, condus de cuplul regal Ferdinand I și Maria „ Fiecare om de la Curte, începând de la cel mai mic și până la cel mai înalt demnitar primea un cadou. Șeful bucătar și patiserul își adunau și pregăteau din vreme toate bunătățile. Ferdinand și Maria vizitau cu zile înainte prăvăliile din Calea Victoriei pentru a cumpăra cadouri de distribuit. Preferați erau bijutierul Resch din Calea Victoriei și magazinul O.H. Müller din Pasagiul Român, ambele firme dispărute astăzi.”, scria Buhman în memoriile sale.
„Și la Palatul Regal se distribuiau cadouri de Anul Nou, dar numai personalului superior și fără festivitatea pomului. În anii despre care vorbesc aici, distribuirea aceasta de daruri nu se înfățișa ca un capitol bugetar de vreo însemnătate, mai pe urmă însă, mai ales sub domnia Regelui Carol al II-lea, numărul întregului personal, superior și inferior, acela din Capitală, precum și acela din afară care se bucura și el de această atențiune, se mărise într-atâta, odată cu urcarea prețurilor lucrurilor, încât se prezenta acuma ca o cheltuială ce nu se mai putea trece neobservată și de aceea, în ultimii ani, s-a produs oarecare parcimonie cu prilejul acestei intime serbări.”, conchide omul politic, potrivit România Regală.
