Revelionul reprezintă pentru toți o sărbătoare extrem de importantă, însă în tradiția populară acesta are conotații mult mai profunde. Revelionul este trecerea în noul an, care se naște imediat după ce cel vechi „moare” la miezul nopții.
Ion Ghinoiu, folclorist, descrie Revelionul ca fiind „sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu al omenirii, Anul, personificare a Soarelui”.
„Mai mult de un mileniu, până la jumătatea secolului al XIX-lea, românii au celebrat Anul Nou în ziua de Crăciun. Sărbătoarea Anului Nou, după ce a fost despărțită de sărbătoarea creștină a Nașterii Domnului și mutată pe data de 1 ianuarie, pe locul unde românii celebrau în Antichitate calendele lui ianuarie, s-a numit Crăciunul Mic, Îngroparea Crăciunului, Îngroparea Anului, și în final, Revelion”, transmite folcloristul.
Sfântul Vasile aduce noroc românilor
La data de 1 ianuarie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile. Acesta este cunoscut în popor sub numele de „Sânvăsâi” și era văzut ca „un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece”, conform hotnews.ro.
Se spune că este bine ca în ziua în care este serbat Sfântul Vasile, să fie vărsat vin pe masă, să se spargă un pahar alb, să se răstoarne cutia de chibrituri sau să se dea de pomană unui om sărac. Toate acestea îi vor aduce noroc persoanei care le face anul viitor. De asemenea, o altă tradiție populară spune că este bine dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este un bărbat.
În România, în funcție de zonă, există diferite tradiții și superstiții pentru trecerea în Noul An.
Ion Ghinoiu a spus că Revelionul „nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul, şi a timpului calendaristic cu care se confundă, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie”. De asemenea, acesta spune că „timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar şi fără întoarcere, este oprit, după 365 de zile, şi întors, precum ceasornicul, de la început. Întoarcerea simbolică a timpului în noaptea de Revelion a fost asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărului zilelor cu naşterea acesteia. Împreună cu divinitatea, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare pentru a renaşte după alte 365 de zile”.
Sfântul Vasile, sărbătorit pe 1 ianurie, Sursa foto: Active News
Tradiții și superstiții de Anul Nou
Printre tradițiile de Anul Nou se numără colindătorii, care fac adesea urări de sănătate, bogați și bucurie. Gazdele le oferă colaci, covrigi sau bani.
În ajun de Revelion, oamenii merg la colindat. Spre exemplu, în satele din nordul Moldovei, tinerii se costumează în diverse personaje: urși, capre, cerbi și merg la colindat din poartă în poartă până dimineața.
Tineri din Moldova care merg cu Ursul, Sursa foto: Ziarul Lumina
De asemenea, românii merg cu Sorcova sau cu Plugușorul, care sunt obiceiuri străvechi. Plugușorul este derivat dintr-o practică primitivă, care s-a transformat într-o urare de recolte bogate în anul care începe. Aceasta este însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței.
Printer superstițile de Anul Nou este și faptul că românii nu trebuie să arunce nimic din casă nici măcar gunoiul în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie, deoarece se spune că se aruncă și norocul. Tradiția populară spune că la miezul nopții ușa trebuie să fie deschisă pentru a putea ieși Anul Vechi și a intra cel Nou. De asemnea, în noaptea dintre ani, bătrânii spun că trebuie purtat roșu, o haină nouă și să existe bani în buzunar pentru a fi bogat în anul următor.
