Revelionul a fost încă din cele mai vechi timpuri o sărbătoare importantă. Trecerea în Anul Nou era sărbătorită grandios în timpul regilor României. Anul Nou se serbează în România din anii 1850-1860. Toto atunci, a fost instituită și Familia Regală Română.
„Pomul de Crăciun, și Revelionul au fost adoptate, ca tradiții, de România și de țările europene, în ultimul secol și jumătate, exact timpul de când există Familia Regală română. Privind în urmă, mai ales la documentele și fotografiile vremii, se vede limpede că, oricât de respectuoși cu tradiția și oricât de conectați la pulsul societății românești ar fi fost, Suveranii români din toate generațiile au petrecut Crăciunul după propriile lor gusturi, în funcție de trăsăturile lor de caracter, de orizontul lor cultural, de felul în care se raportau la familie și la înțelesul timpului liber”, conform RomâniaRegală.ro.
Revelionul în timpul domniei lui Carol I
În timpul domniei lui Carol I, trecerea dintre ani era marcată de un bal, organizat de obicei în seara de 1 ianuarie, unde se adunau diverse personalități ale vremii. Pe de altă parte, în seara de 31 decembrie, Regina Elisabeta obișnuia să participe la un concert de muzică clasică sau la o piesă de teatru, în timp ce Regele Carol prefera să rămână acasă, dedicându-se corespondenței oficiale cu liderii importanți ai statelor europene. În ultima seară a anului 1892, pe 31 decembrie, Regele a redactat o scrisoare adresată Reginei Victoria a Marii Britanii.
„Privesc cu recunoștință spre anul care a trecut și în care am avut un succes atât de mare și vreau să vă asigur personal de respectul și considerația mea, pe care vi le pun la picioare. S-a împlinit dorința mea cea mai arzătoare, ca pe una dintre nepoatele voastre să le văd strâns legată de țara și familia mea. Din adâncul inimii vă sunt recunoscător pentru acest lucru, la fel și pentru nenumăratele dovezi ale bunăvoinței voastre.
Implor Cerul să vă binecuvânteze mereu pe voi, iar dinastia voastră să domnească de-a pururi. Acum vă urez un an nou și fără griji, așa cum și pentru noi a început atât de fericit. Cu aceste urări vă sărut mâinile cu respect și vă rog să-mi acordați și mai departe gândurile voastre prietenești. Carol I.”, se arată în scrisoare.
La bal veneau, de la an la an, din ce în ce mai mulț oameni. Alstfel, al 16 ani după ce Carol I a stat pe tron, în 1882, au fost trimise 2.5000 de invitații.
Conform lui Eugeniu Arthut Buhan, politician, la balul de la 1 inauarie avea loc prima data recepția oficială. La aceasta prezentau felicitări regelui „Corpul Diplomatic, Miniștrii, Membrii ambelor Adunări Legiuitoare, Înaltele Curți de Casație și de Conturi, Consiliul Comunal al Capitalei, Curțile și Tribunalele, funcționarii superiori și șefii de servicii ai diferitelor ramuri ale administrației publice, armata, reprezentanți ai proprietății, ai comerțului și un mare număr de notabilități din toate stările sociale”.
Cum sărbătoreau Revelionul Regele Ferdinand I și Regina Maria
Perioada de domnie a acestora a stat sub umbra Primului Război Mondial. Chiar și așa capetele încoronate au încercat să facă trecerea dintre ani mul mai plăcută. Astfel, an de an, aceștia ofereau cadouri fiecărui om de la Curte. Cei doi mergeau la magazinele de pe Calea Victoriei. Printre preferatele lor se aflau bijutierul Resch și magazinul O.H. Müller din Pasagiul Român. În prezent, acesta două firme nu se mai găsesc.
Trecerea dintre ani în timpul domniei lui Carol al II-lea
Regele Carol al II-lea ținea Anul Nou la Castelul Foișor, la Sinaia. Uneori, petrecerile erau ținute la Palatul Regal de la București. Chiar și așa se resimțea o diferență majoră față de petrecerile ce erau găzduite de Carol I.
Pe timpul regelui Mihai și al Reginei-mamă Elena Revelionul era ținut în familie, mult mai restrâns decât înainte. Uneori se întâmpla ca la eveniment să mai fie prezenți ți câțiva apropiați ai familiei, conform europafm.ro.
