Infofinanciar > Lumea la zi > Revista presei energetice! Acord important semnat la București! Președintele Iohannis, întâlnire cu omologul său azer
Lumea la zi

Revista presei energetice! Acord important semnat la București! Președintele Iohannis, întâlnire cu omologul său azer

Revista presei energetice! Acord important semnat la București! Președintele Iohannis, întâlnire cu omologul său azer
Sursă foto: President.az

Președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, s-a întâlnit la București cu omologul său român, Klaus Iohannis. Părțile au evidențiat existența relațiilor de parteneriat strategic între cele două țări și au subliniat importanța vizitelor și întâlnirilor reciproce la nivel înalt. Acestea au menționat că autoritățile relevante din ambele țări se bucură de o strânsă cooperare.

În cadrul convorbirii, președinții au remarcat semnificația semnării „Acordului de parteneriat strategic în domeniul dezvoltării și transportului de energie verde între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei”, adăugând că acest eveniment contribuie la securitatea energetică a Europei. În special, părțile au subliniat importanța aprovizionării cu energie a Europei prin intermediul surselor de energie verde și au lăudat contribuția importantă a Azerbaidjanului la această activitate.

De asemenea, au avut un schimb de opinii cu privire la relațiile bilaterale. Părțile au subliniat că, după punerea în funcțiune a interconectorului Grecia-Bulgaria, s-a ajuns la un acord privind transportul de gaze azere către România într-o perioadă scurtă de timp și au afirmat că această activitate va începe în ianuarie anul viitor. De asemenea, au menționat că SOCAR operează cu succes în România de mulți ani și au afirmat că există un potențial bun pentru extinderea acestei activități, scriu cei de la Azertag.

Întâlnire Iohannis - Aliyev

Întâlnire Iohannis – Aliyev

În timpul conversației, președinții au făcut un schimb de opinii cu privire la posibilitatea de a crește oportunitățile de transport și comunicare, volumul de transport de mărfuri prin ruta Azerbaidjan-Georgia-România. Părțile au subliniat că acest lucru va contribui, de asemenea, la cooperarea economică între țările din bazinul Mării Caspice și bazinul Mării Negre.

Părțile au abordat, de asemenea, relațiile dintre Azerbaidjan și Uniunea Europeană și au salutat dezvoltarea acestei cooperări. Acestea au subliniat continuarea cu succes a negocierilor privind un nou acord între Azerbaidjan și Uniunea Europeană.

În timpul conversației, cei doi șefi de stat au discutat despre perspectivele de cooperare și despre chestiuni de interes reciproc.

Azerbaidjanul își extinde aria pieței europene

„Ieri, SOCAR și Romgaz au semnat un contract de furnizare de gaze din Azerbaidjan către România începând cu 1 ianuarie anul viitor. Așadar, Azerbaidjanul își extinde geografia livrărilor de gaze pe piața europeană”, a declarat președintele Ilham Aliyev în cadrul unei ședințe plenare privind ceremonia de semnare a „Acordului privind un parteneriat strategic în domeniul dezvoltării și transportului de energie verde între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei”, la București, relatează News.az.

Azerbaijian, Sursă foto: Black News

Azerbaijian, Sursă foto: Black News

„Aceasta este o situație în care ambele părți au de câștigat. Europa are nevoie să își consolideze securitatea energetică. Azerbaidjanul are nevoie de o piață de încredere pentru resursele sale energetice uriașe”, a subliniat șeful statului.

Exportul gazelor din 2023, aproape de 24 de miliarde de metri cubi

„Anul trecut, exportul de gaze naturale al Azerbaidjanului pe piața Uniunii Europene a fost de 8,2 miliarde de metri cubi, iar anul acesta de 11,3 miliarde de metri cubi. Anul viitor va fi de cel puțin 11,6″, a declarat președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, în cadrul unei ședințe plenare privind ceremonia de semnare a „Acordului privind un parteneriat strategic în domeniul dezvoltării și transportului de energie verde între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei”, la București, informează APA.

Conducte gaze, Sursă foto: Shutterstock

Conducte gaze, Sursă foto: Shutterstock

„Exportul total de gaze naturale din Azerbaidjan anul viitor va fi de aproape 24 de miliarde de metri cubi, în comparație cu anul 2021, acesta a fost de 19″, a adăugat președintele IlhamAliyev.

Acord semnat între SOCAR și Romgaz

Acordul prevede transportul programat de gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2023 prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), partea europeană a Coridorului Sudic de Gaze, Interconectorul de Gaz Grecia-Bulgaria (IGB).

Acest tratat servește obiectivului strategic al țării de a diversifica aprovizionarea cu gaze naturale în cadrul unor noi parteneriate bilaterale cu diverse țări europene, scriu cei de la Azernews.

Romgaz, Sursă foto: Adevărul

Romgaz, Sursă foto: Adevărul

Acordul menționat a fost semnat ca parte a Memorandumului de înțelegere (MoU) Azerbaidjan-UE privind un parteneriat strategic în domeniul energiei din 18 iulie 2022 la Baku. Memorandumul are ca scop creșterea livrărilor de gaze naturale către UE și contribuția la securitatea energetică.

Aproape să stabilească un plafon al prețurilor la gaze

Negocierile privind plafonarea prețului european al gazelor naturale intră în faza decisivă. Astăzi, ministrul federal al economiei, Robert Habeck (Verzi), și colegii săi din UE vor să decidă un preț maxim pentru gaze, după luni de dispute. Șefii de stat și de guvern le-au acordat un mandat expres în acest sens la summitul UE de săptămâna trecută. Discuțiile cruciale, cum ar fi valoarea plafonului de preț, sunt încă deschise.

De luni de zile, țările UE se ceartă pe tema măsurilor de control al prețurilor la gaze, care au fluctuat puternic în urma războiului din Ucraina. Sub presiunea unui număr mare de țări, Comisia Europeană a propus plafonarea prețului pentru gazul vândut pe site-ul TTF cu ridicata la 275 de euro pe megawatt/oră în anumite circumstanțe.

Gaze, Sursă foto: economedia.ro

Gaze, Sursă foto: economedia.ro

O astfel de plafonare a prețului ar afecta marii clienți care fac comerț acolo, nu consumatorii finali, așa cum este cazul frânei prețului la gaze impuse de guvernul federal. Preocupările legate de securitatea aprovizionării Guvernul federal s-au opus mult timp unui astfel de mecanism.  Oficialii s-au temut că aprovizionarea ar fi pusă în pericol, deoarece furnizorii ar putea să își vândă gazele pe piețele asiatice, de exemplu, unde ar putea obține prețuri mai mari.

La summitul UE s-a spus că ar trebui să se țină cont de preocupările unor state sceptice precum Germania. Ar trebui să se asigure, de exemplu, că petrolierele cu gaz natural lichefiat (GNL), care sunt importante pentru aprovizionare, nu se opresc din cauza plafonării prețurilor. În plus, în ciuda plafonului, prețurile europene ar trebui să fie mai mari decât cele internaționale pentru a nu fi depășite.

Detalii cruciale ale mecanismului erau încă neclare până de curând, cum ar fi cât de mare ar trebui să fie exact plafonul de preț și când va fi declanșat.

În prezent, se discută o limită mai mică decât cea propusă de Comisia Europeană – între 180 și 220 de euro pe megawatt oră. Cancelarul OlafScholz (SPD) a declarat săptămâna trecută că speră că plafonarea prețurilor nu va intra niciodată în vigoare.

„Cu toate acestea, plafonul de preț (…) va fi atât de ridicat încât sper că nu va deveni niciodată relevant”, a declarat el după summit, scriu cei de la Indonewyork.

În cazul în care se va decide acest mecanism, va trebui să fie examinate toate opțiunile, inclusiv întrebarea dacă o piață eficientă în Olanda ar mai fi viabilă, a declarat operatorul Intercontinental Exchange (ICE). În Germania, Asociația întreprinderilor municipale (VKU) a avertizat împotriva restricțiilor excesive.

„O limită de preț scăzută îngreunează achizițiile de gaze și pune în pericol securitatea aprovizionării”, a declarat directorul general al VKU, IngbertLiebing, pentru agenția germană de presă.

Sunt în discuție și alte măsuri împotriva prețurilor ridicate la energie, cum ar fi aprobări mai rapide pentru anumite sisteme solare sau eoliene și achiziții comune de gaze în UE. Dacă miniștrii pot ajunge la un acord privind plafonarea prețului la gaze, ar trebui să fie aprobate și celelalte proiecte. Pe agenda miniștrilor UE se află, de asemenea, un regulament privind emisiile de metan dăunătoare pentru climă.

Prețurile bursei de gaze GET Baltic, stabile

În noiembrie 2022, pe bursa de gaze s-au tranzacționat 749 GWh de gaze naturale, ceea ce reprezintă cu 39% mai mult decât în noiembrie anul trecut (538 GWh în noiembrie 2021). Cifra de afaceri anuală a bursei a depășit 6 TWh de gaze naturale. În noiembrie, prețurile gazelor naturale au fost influențate în principal de mai mulți factori principali: depozitele de gaze naturale pline și vremea caldă de toamnă în Europa, precum și o scădere semnificativă a consumului de gaze naturale în regiune.

Gaze, Sursă foto: DCNews

Gaze, Sursă foto: DCNews

Ca urmare a scăderii prețurilor și a începutului de sezon cald, numărul comenzilor de gaze naturale plasate pe bursă a crescut, ajungând la 4,8 TWh. Comparativ cu luna precedentă, volumul a crescut cu 61% (octombrie 2022 – 3 TWh). Cel mai mare volum de achiziții a fost înregistrat în zona pieței comune letone și estoniene, unde au fost cumpărate 44% (330 GWh) din cantitatea totală achiziționată, în timp ce în zona pieței lituaniene au fost comercializate 39% (295 GWh) și în Finlanda 16% (123 GWh). În noiembrie au fost încheiate în total 2.374 de tranzacții, toate pe piața zilnică. 54 de participanți la bursă au transmis în mod activ ordine pe bursă, în timp ce toți au încheiat cu succes tranzacții, scrie Getbaltic.

Prețurile tranzacțiilor individuale din noiembrie au variat între 35,01 EUR/MWh și 155,25 EUR/MWh. Valoarea indicelui BGSI al prețului gazelor naturale din țările baltice și Finlanda, care surprinde modificările prețurilor la gazele naturale pe piața zilnică, a fost de 112,24 EUR/MWh, crescând în comparație cu luna trecută cu 1%. În zona pieței lituaniene, BGSI s-a ridicat la 107,45 EUR/MWh (↑4%), în zona pieței comune letone și estoniene la 117,47 EUR/MWh (↓6%), iar în Finlanda la 122,09 EUR/MWh (↓4%).

Egiptul a descoperit un „teren” de gaze în Marea Mediterană

Egiptul a descoperit un câmp mare de gaze în blocul Nargis din estul Mediteranei, a declarat joi ministrul Petrolului, Tarek El Molla, relatează APA citând Reuters. Evaluarea este încă în curs de desfășurare pentru a determina rezervele zăcământului, a declarat acesta în cadrul unui briefing în fața unei comisii parlamentare.

Nargis este unul dintre cele patru blocuri de explorare offshore în care Chevron (CVX.N) deține participații de exploatare în Egipt, împreună cu Tharwa Petroleum Co, potrivit site-ului Chevron.

Stație petrolieră, Sursă foto: Jurnalul

Stație petrolieră, Sursă foto: Jurnalul

MiddleEast Economic Survey a raportat în această lună că dimensiunea noului puț era de 3,5 trilioane de picioare cubice de gaz, scrie APA.

Oficialii egipteni au refuzat să confirme detaliile descoperirii.

Aceasta ar putea da un impuls eforturilor Egiptului de a se poziționa ca un centru energetic în estul Mediteranei, după anunțul din 2015 privind descoperirea de către Eni (ENI.MI) a uriașului zăcământ de gaze Zohr.