Revista presei energetice de joi, 23 februarie, prezintă cele mai noi informații cu privire la industrie. Una dintre cele mai importante informații, în contextul războiului din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, este că un câmp uriaș de gaze naturale din Israel este pregătit pentru un terminal GNL care ar putea începe în curând livrările către Europa.
Finanțarea unui nou terminal plutitor de GNL în largul coastelor Israelului a fost aprobată de partenerii din câmpul de gaze Leviathan, au declarat companiile pe 21 februarie, potrivit Reuters.
Producția ar putea crește la 21 de miliarde de metri cubi pe an
Extinderea câmpului Leviathan, care include un nou terminal GNL, va crește producția Leviathan pentru a permite creșterea exporturilor către Europa, care caută să se debaraseze de lanțurile energiei rusești, relatează OilPrice.com.
Câmpul Leviathan produce în prezent aproximativ 12 miliarde de metri cubi pe an, care sunt vânduți către Israel, Egipt și Iordania. Partenerii din câmpul Leviathan au convenit să investească încă 100 de milioane de dolari în dezvoltarea câmpului, inclusiv un nou terminal plutitor de GNL, într-o mișcare care, potrivit companiilor, va crește producția câmpului la 21 de miliarde de metri cubi pe an.
Partenerii au alocat 45 de milioane de dolari pentru extinderea producției și 51,5 milioane de dolari pentru pregătirea terminalului plutitor de GNL, care se așteaptă să aibă o capacitate anuală de 6,5 miliarde de metri cubi.
Israelul și Egiptul au semnat deja un memorandum de înțelegere pentru a trimite în UE gaz israelian prin intermediul instalațiilor de GNL egiptene. Grupul a avertizat că va mai dura încă trei ani de la FID până când gazul va începe să curgă către instalațiile de GNL din Egipt, iar partea de GNL plutitoare va urma.
Partenerii din proiect – care includ NewMed, Chevron și Ratio Energies – au estimat gazul recuperabil din Leviathan la 22,9 TCF, aclamându-l ca fiind cel mai mare rezervor de gaze naturale din Marea Mediterană și unul dintre cele mai mari active producătoare din regiune.
În ultimul deceniu, Israelul a devenit un exportator de energie după mai multe descoperiri importante.
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile care au rezultat asupra produselor sale energetice, Rusia era cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Uniunea Europeană, furnizând aproximativ 40% din cererea UE în 2021.
Ministrul luxemburghez de externe despre cooperarea cu Azerbaidjanul: Nu ne putem vinde sufletul pentru gaz
Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a comentat cooperarea UE cu Azerbaidjan în domeniul gazelor naturale.
Asselborn, care se află într-o vizită oficială la Erevan, a răspuns, în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, la o întrebare referitoare la cooperarea activă a Europei cu Azerbaidjanul în domeniul gazelor, în ciuda numeroaselor încălcări ale drepturilor omului din această țară, potrivit news.am.
„Știți că, de la 24 februarie anul trecut, Europa are nevoie de noi surse de energie. Sunt de acord cu dumneavoastră – nu ne putem vinde sufletele pentru gaz sau petrol. Trebuie să acordăm o mare atenție pentru a nu ajunge într-o altă dependență în care drepturile omului nu sunt o prioritate”, a declarat ministrul.
Azerbaidjanul face publică valoarea investițiilor străine în sectorul său de petrol și gaze naturale
Sectorul de petrol și gaze al Azerbaidjanului a obținut investiții străine în valoare de 89 de miliarde de dolari în 27 de ani, a declarat miercuri ministrul Energiei din această țară.
El a făcut aceste remarci în timp ce vorbea la un eveniment dedicat celei de-a 100-a aniversări a liderului național Heydar Aliyev, relatează News.Az.
Ministrul a subliniat că Baku-Supsa a transportat 99,4 milioane de tone de țiței, în timp ce Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) a expediat 477,5 milioane de tone în Azerbaidjan, 55,4 milioane de tone în alte țări, totalizând peste 533 de milioane de tone pe piețele mondiale.
Shahbazov a adăugat că piețele pentru cele 130 de miliarde de metri cubi de gaze exportate până în prezent au fost diversificate și mai mult prin intermediul gazoductului din Caucazul de Sud, al gazoductului trans-anatolian (TANAP) și al gazoductului transadriatic (TAP).
21 de miliarde de metri cubi de gaze transportate către Europa prin Coridorul Sudic de Gaze – ministrul azer
Coridorul Sudic de Gaze a furnizat Europei 21 de miliarde de metri cubi de gaze timp de mai bine de doi ani, a declarat miercuri ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, relatează News.Az.
Vorbind la un eveniment dedicat celei de-a 100-a aniversări a liderului național Heydar Aliyev, ministrul a subliniat că crearea unei conexiuni energetice între Marea Caspică și Marea Neagră ca furnizor de energie verde se numără printre prioritățile agendei energetice verzi.
„Proiectele de producție de energie verde de peste 25 GW vor consolida poziția Azerbaidjanului ca furnizor de energie regenerabilă și hidrogen verde pe termen mediu și lung”, a adăugat Shahbazov.
Borrell: UE reduce livrările de gaze rusești la 6%
Țările UE au scăpat deja de dependența energetică față de Rusia, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, într-un interviu acordat postului de radio Onda Cero, preluat de presa străină.
„Înainte, 40% din gaze veneau din Rusia, acum sunt 6%, iar ei nu vor găsi un client pentru acest gaz”, a spus el.
El a adăugat că, în pofida sancțiunilor impuse de UE, anul trecut nu a fost rău pentru economia rusă, deoarece prețurile energiei au crescut. Dar acum prețurile au revenit la nivelurile de dinainte de războiul din Ucraina, a precizat el.
Ministrul dezvăluie investițiile străine în sectorul petrol-gaze din Azerbaidjan pe parcursul a 27 de ani
În ultimii 27 de ani, în sectorul de petrol și gaze al Azerbaidjanului au fost investite investiții străine în valoare de 89 de miliarde de dolari.
Datele au fost furnizate de ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, la 22 februarie, în cadrul unui eveniment cu tema „Liderul național Heydar Aliyev – autorul politicii energetice independente a Azerbaidjanului”, dedicat aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui lider Heydar Aliyev, potrivit Report.
Shahbazov a declarat că dezvoltarea blocului de zăcăminte Azeri-Chirag-Guneshli (ACG) și proiectul zăcământului de gaze Shah Deniz au adus venituri de 170 de miliarde de dolari.
„Aproximativ 569 de milioane de tone de petrol au fost produse la câmpurile ACG și Shah Deniz, 40. 6 milioane de tone de condensat și aproximativ 390 de miliarde de metri cubi de gaze”, a spus el.
Potrivit ministrului, 533 de milioane de tone de petrol au fost livrate pe piața mondială prin conductele de petrol Baku-Supsa și Baku-Tbilisi-Ceyhan, din care 55,4 milioane de tone au aparținut altor țări.
„Piețele pentru exportul a 130 de miliarde de metri cubi de gaz au fost diversificate suplimentar – gazoductul din Caucaz, gazoductul trans-anatolian (TANAP) și gazoductul transadriatic (TAP)”, a declarat ministrul.
Scăderea cererii de gaze pe timp de iarnă relaxează Europa
Uniunea Europeană a reușit să își depășească obiectivul de reducere a cererii de gaze în această iarnă, potrivit noilor date ale Eurostat.
Datele Eurostat arată că cererea de iarnă a Uniunii Europene a scăzut cu 19% în comparație cu media pe cinci ani, depășind obiectivul de 15% pe care și l-a stabilit pentru a o ajuta să supraviețuiască iernii.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Finlanda, care și-a redus consumul cu aproape 60%. Lituania a înregistrat a doua cea mai mare scădere, cu o reducere de aproape 50 de procente, iar Suedia s-a clasat pe locul al treilea. Spania a înregistrat una dintre cele mai mici scăderi ale consumului de gaz, conform datelor.
Eurostat nu a făcut distincție între pierderea cererii din cauza iernii blânde și a prețurilor ridicate.
Consumul a început să înregistreze unele dintre cele mai mari scăderi începând cu luna august, când s-a înregistrat o reducere de 14% a consumului. În septembrie s-a înregistrat o scădere și mai mare, iar tendința de scădere din ce în ce mai mare a consumului a continuat și în ianuarie.
Ianuarie este, de obicei, o lună în care cererea de gaze este ridicată, ca urmare a temperaturilor scăzute. Cu toate acestea, UE a consumat 1,534 PJ în ianuarie, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de decembrie. Pentru comparație, datele Eurostat indică un consum de 1 938 PJ în ianuarie 2022.
Analiștii și guvernele au petrecut ceva timp în stare de alertă, avertizând publicul că ar putea asista la pene de curent în această iarnă. Organismele guvernamentale și companiile de energie electrică din UE au petrecut chiar o perioadă considerabilă de timp educând publicul cu privire la modul în care ar putea reduce consumul, cum ar fi făcând dușuri mai scurte, îmbrăcându-și un pulover și coborând termostatul.
Dar guvernele par să fi evitat astfel de scenarii, în parte datorită lipsei unei ierni blânde. Nu este clar cât de mult din scăderea consumului s-a datorat reducerii deliberate a consumului.
Acum, Europa se apropie de sfârșitul iernii cu mult mai mult gaz în depozite decât aproape oricine ar fi crezut posibil. Cu toate acestea, europenilor li se spune că trebuie să continue să economisească gazul cel puțin până iarna viitoare.
Prognoza de creștere conform BERD pentru 2023 a fost retrogradată din cauza prețurilor la gaze și a inflației – raport
PIB-ul țărilor din Europa de Est și din Caucaz (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina) este prognozat să crească cu 1,6% în 2023, după ce în 2022 a scăzut cu 17,6
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a retrogradat prognoza de creștere pentru țările în care are programe la 2,1% în 2023, din cauza prețurilor ridicate la gazele naturale și a presiunilor inflaționiste continue, potrivit raportului publicat joi.
„Producția în regiunile BERD ar urma să crească cu 2,1% în 2023, în condițiile în care prețurile ridicate la gaze naturale și inflația persistentă apasă asupra perspectivelor economice. Prognoza actuală reprezintă o revizuire în scădere față de scenariul de bază publicat în septembrie 2022, deși este mai puternică decât în scenariul descendent anterior, care presupunea că nu există gaz rusesc livrat prin conducte. Previziunile de creștere au fost ajustate în jos în mai mult de jumătate din economiile din regiune, practic nu există revizuiri în sus. Se preconizează că creșterea se va accelera până la 3,3% în 2024, în general în conformitate cu estimările privind creșterea potențială pe termen mediu”, se arată în raport.
Prognoza anterioară, publicată în septembrie 2022, prevedea o creștere de 3% a PIB-ului în acest an. În același timp, estimarea de creștere a PIB-ului regiunii pentru 2022 a rămas aproape neschimbată, la 2,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât cea prognozată în septembrie anul trecut, în timp ce prognoza de creștere pentru 2024 a fost de 3,3%.
Inflația medie în regiunea programului BERD a scăzut la 16,5% în decembrie 2022, după ce a atins un vârf de 17,5% în octombrie 2022, cel mai ridicat nivel din 1998.
Ratele medii de creștere în țările din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) vor fi de 4,9% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale (p.p.) mai mari decât cifra prognozată. Prognoza de creștere pentru 2024 este chiar mai optimistă, de 5,4%.
Banca estimează că în țările din Europa Centrală și statele baltice (Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Croația, Republica Cehă și Estonia), PIB-ul ar putea încetini cu 0,6% în 2023, după ce în 2022 a înregistrat o expansiune de 4%. În comparație cu 2023, prognoza a fost redusă cu 0,7% p.p. Pentru 2024 se preconizează o creștere de 2,7%.
PIB-ul țărilor din Europa de Est și din Caucaz (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina) este prognozat să crească cu 1,6% în 2023, după ce a scăzut cu 17,6% în 2022. Banca prognozează o creștere de 3,2% în 2024.
În Europa de Sud-Est (Bulgaria, Grecia și România), se așteaptă ca ratele medii de creștere să ajungă la 1,5% în 2023 (de la 2% în septembrie) și la 3,1% anul viitor. În națiunile din sudul și estul regiunii mediteraneene (Egipt, Iordania, Liban, Maroc și Tunisia), banca preconizează o creștere economică la un nivel mediu de 4% în acest an și de 4,2% în 2024.
BERD estimează o creștere a PIB-ului de 2,2% în 2023 și de 3,4% în 2024 pentru Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru și Kosovo nerecunoscut). PIB-ul Turciei ar trebui să crească cu 3,0% în 2023 și în 2024.
BERD lucrează cu 39 de națiuni. Banca continuă să gestioneze un portofoliu de proiecte în Cipru, fără a face investiții directe în această țară.
Kazahstanul va extinde capacitatea de transfer a sistemului de gazoducte
„Una dintre sarcinile Ministerului Energiei din Kazahstan și ale Companiei Naționale QazaqGaz este de a asigura funcționarea constantă a conductelor de gaz. Pentru a crește capacitatea de transfer a sistemului de conducte de gaz, QazaqGaz dezvoltă o serie de proiecte mari de infrastructură”, a declarat ministrul kazah al Energiei din Kazahstan, Bolat Akchulakov, relatează Kazinform.
Potrivit acestuia, printre proiecte se numără construcția celui de-al doilea tronson al gazoductului Beineu-Zhanaozen, cu o capacitate de 5,8 miliarde de metri cubi pe an, și construcția buclei de gazoduct Makat-Caucazul de Nord, cu o capacitate de 13,1 miliarde de metri cubi pe an.
Un alt proiect este gazificarea centralelor termice 2 și 3 din orașul Almaty, în valoare de 96 de miliarde de tenge. În plus, în acest an va începe construcția celui de-al patrulea tronson al gazoductului Zhanaozen-Aktau și a celui de-al treilea tronson în Aktobe, în valoare de 75 de miliarde de tenge.
Guvernul respinge solicitările dezvoltatorului terminalului Skulte LNG
Cabinetul leton, pe baza unei analize efectuate de Ministerul Energiei și Climei (KEM), a respins termenii proiectului propus de dezvoltatorul terminalului de gaze lichefiate Skulte, AS Skule LNG Terminal, și de investitorul său strategic, a anunțat ministerul la 21 februarie.
La 24 ianuarie anul curent, Cabinetul a ordonat KEM să efectueze o evaluare aprofundată a condițiilor de cooperare privind proiectul terminalului de GNL Skulte din partea dezvoltatorului AS Skulte LNG Terminal.
Investitorul a solicitat garanții de stat – și anume, compensații pentru pierderi în cazul în care acestea ar apărea, arată LSM.
După ce a primit informații suplimentare, care au furnizat informații mai detaliate privind infrastructura, capacitatea și costurile proiectului, ministerul a concluzionat că condițiile specifice de cooperare pentru proiect nu pot fi susținute, în principal din cauza amplorii avantajelor și garanțiilor de reglementare ale acestora, a declarat KEM.
Anterior, prim-ministrul Kiršjānis Kariņš (Noua Unitate) declarase că, dacă un investitor privat pentru construcția terminalului GNL Skulte a cerut garanții inacceptabile, statul ar putea construi singur terminalul.