Infofinanciar > Lumea la zi > Revista Presei Energetice. Gazele naturale din Marea Neagră valorează peste 500 de miliarde de dolari, iar Turcia devine un hub energetic
Lumea la zi

Revista Presei Energetice. Gazele naturale din Marea Neagră valorează peste 500 de miliarde de dolari, iar Turcia devine un hub energetic

Revista Presei Energetice. Gazele naturale din Marea Neagră valorează peste 500 de miliarde de dolari, iar Turcia devine un hub energetic
Sursa foto: Britannica

Gazele naturale descoperite de Turcia în Marea Neagră valorează peste 500 de miliarde de dolari, zăcământul fiind suficient de mare pentru a aproviziona cu gaze toate casele din țară timp de 35 de ani, a declarat ministrul Energiei și Resurselor Naturale, Fatih Dönmez.

Rezervele totale de gaz descoperite în Marea Neagră sunt de 710 miliarde de metri cubi, a declarat Dönmez pentru postul privat de televiziune CNN Türk, adăugând că acesta este unul dintre cele mai mari rezerve gaze găsite vreodată în mare.
Dacă se adaugă și industria, această descoperire de gaze va acoperi necesarul țării timp de 15-20 de ani, potrivit ministrului.

Turcia, un nou hub energetic?

Gazele naturale din zăcământul Sakarya vor ajunge la instalația de prelucrare a gazelor naturale Filyos pe 20 aprilie, a declarat Dönmez. Apoi, gazul va începe să fie pompat în rețeaua națională în următoarele una-două săptămâni. „Gazul (găsit în Marea Neagră) va fi dat în folosință în luna mai. Compania de gazoducte Botaș se va ocupa de distribuirea gazului.”
Ministrul a mai spus că Erdoğan va face un anunț important pe 20 aprilie, dar a refuzat să ofere mai multe detalii.
Costul de producție al gazelor naturale din Marea Neagră va fi mai favorabil decât importul de gaze, a precizat el, adăugând că costul total al proiectului va fi dezvăluit atunci când va fi finalizat, potrivit hurriyetdailynews.com.

Producția la câmpul de gaze va fi de aproximativ 10 milioane de metri cubi pe zi la început, urmând să atingă vârful în doi-trei ani, urcând la 40 de milioane de metri cubi pe zi în 2025, a declarat Dönmez.

Turcia importă 99% din gazele naturale pe care le consumă, iar importurile totale ale țării s-au ridicat anul trecut la aproximativ 350 de miliarde de dolari, ponderea energiei din totalul importurilor fiind de 30%, potrivit ministrului. Turcia semnează acordurile necesare pentru aprovizionarea cu gaze naturale din alte țări, a declarat Dönmez. „Cu producția locală de gaz, vom fi într-o poziție mai bună”.
El a reamintit că Turcia primește 30% din gazele naturale din Rusia, menționând că în timpul guvernului lui Turgut Özal, acest procent era de 100%.

„În anii 2000, Turcia a adăugat Azerbaidjanul și Iranul pe lista de furnizori de gaze naturale. Botaș a fondat o companie împreună cu azerii de la Socar, iar noua entitate va vinde gaze naturale în Europa. Am spus deja că vrem să devenim un hub energetic. Națiunile din Balcani și Europa cer gaze atât de la noi, cât și din Azerbaidjan.”, a declarat Dönmez.

De asemenea, ministrul a declarat că lucrările de finalizare a primei centrale nucleare din Turcia, Akkuyu, sunt în curs de desfășurare. Livrarea primului combustibil nuclear va avea loc la 27 aprilie, potrivit ministrului.

„Producția de electricitate la centrala electrică va începe la un an după sosirea combustibilului. Când construcția celor patru unități va fi finalizată, Akkuyu va acoperi 10% din necesarul de energie al Turciei”, a declarat Dönmez.

Azerbaidjanul devine o putere energetică

Țările UE prin gazoductul transadriatic (TAP) au primit (de la 31 decembrie 2020) un total de peste 22 bcm de gaz din Azerbaidjan, a declarat Luca Schieppati, directorul general al companiei de conducte TAP AG.

„Am transportat mai mult de 22 bcm de gaz azer în Europa și am dezvoltat soluții comerciale pentru a crește capacitatea TAP pe termen scurt”, a declarat Shippaty la Conferința Europeană a Gazelor, conform Caspian Barrel.

Azerbaidjanul a vândut 10,7 bcm de gaze pe piețele europene în 2020, 8,15 bcm în 2021 și 11,4 bcm în 2022. Azerbaidjanul furnizează în prezent gaze următoarelor țări din Europa: Grecia, Italia, Bulgaria și România.

Ce înseamnă relațiile dintre UE și Armenia pentru importul de gaz azer

Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene (UE) în Armenia și raportul Parlamentului European, care condamnă încălcările drepturilor omului, ar putea arunca o umbră asupra acordului Uniunii Europene privind gazele naturale de mare anvergură cu Azerbaidjanul, relatează Politico.

La 20 februarie, UE a început activitatea misiunii sale civile în cadrul acestui acord. Acesta va lucra de partea armeană a frontierei armeano-azere. Numărul total al personalului exclusiv civil al misiunii va fi de aproximativ 100 de persoane, inclusiv aproximativ 50 de observatori neînarmați.

„Cu Rusia distrasă de războiul său catastrofal împotriva Ucrainei, Bruxelles-ul spera să-și sporească prezența în Caucazul de Sud, construind legături economice cu Azerbaidjanul, oferind în același timp sprijin politic Armeniei vecine, în efortul de a menține un echilibru între cele două state rivale”, a adăugat Politico, citat de news.am.

Baku reacționează, de asemenea, cu furie după ce Parlamentul European a susținut luna trecută un raport care „condamnă cea mai recentă agresiune militară la scară largă a Azerbaidjanului în septembrie”, acuză țara de subminare a procesului de pace și „subliniază disponibilitatea UE de a se implica mai activ în soluționarea conflictelor prelungite din regiune”. Toate acestea aruncă o umbră asupra acordului important al UE cu Azerbaidjanul de a-și dubla livrările anuale de gaze naturale către blocul comunitar la 20 de miliarde de metri cubi până în 2027.

„UE a Botaș și o misiune civilă pentru a ajuta la poliția părții armene a frontierei muntoase tensionate dintre cele două țări, care a avertizat Azerbaidjanul cu privire la ingerința externă în afacerile sale”, a adăugat Politico.

Relațiile dintre Turcia și Bulgaria

Primul transportator de GNL pentru Bulgaria în baza unui acord de acces la infrastructura turcă de gaze, semnat între furnizorul public bulgar de gaze Bulgargaz și compania turcă Botas, va ajunge la terminalul GNL Marmara Ereglisi din nord-vestul Turciei pe 12 aprilie, a anunțat luni centrul de presă Bulgargaz. Ministrul interimar al Energiei, Rosen Hristov, și directorul executiv al Bulgargaz, Denitsa Zlateva, vor vizita miercuri terminalul la ora locală 11, raportează bta.bg.

Gazul natural lichefiat este furnizat de compania americană Cheniere Energy, care a câștigat o licitație Bulgargaz pentru a furniza cantități pentru nevoile Bulgariei pentru 2023, a adăugat furnizorul public.

Una dintre condițiile pentru licitație a fost ca oferta de GNL să provină din țări fără sancțiuni, embargouri sau restricții comerciale.
O parte dintre transportatorii de GNL, asigurați prin licitațiile Bulgargaz, vor fi livrați prin terminalul de lângă Alexandroupolis, în timp ce o altă parte va ajunge la terminalele contractate din Turcia.

BOTAȘ și SOCAR își unesc puterile

Turcia împreună cu Azerbaidjanul se așteaptă să furnizeze gaze țărilor europene, a declarat Fatih Donmez, ministrul turc al energiei și resurselor naturale Fatih Donmez, într-un interviu acordat CNN Turk. Informațiile au fost preluate de Caspian Barrel.

Ministrul a spus că Azerbaidjanul investește mulți bani în Turcia. În special, compania petrolieră de stat azeră SOCAR este, de asemenea, unul dintre cei mai mari investitori din Republica Turcia. Potrivit lui Donmez, cooperarea azero-turcă va începe, de asemenea, într-o țară terță.

„Vor exista noi tipuri de cooperare. BOTAȘ și SOCAR (companii de stat din Turcia și Azerbaidjan) au creat o nouă companie. Vom furniza gaz Europei. Am declarat că vom deveni un centru de comercializare a gazelor”, a declarat ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale.
Potrivit lui Donmez, țările balcanice se bazează pe gazul din Azerbaidjan și Turcia.

În același interviu, Donmez a spus că parlamentul turc a început să modifice legislația necesară pentru a începe activitatea centrului internațional de comerț cu gaze, un hub de gaze. Trebuie remarcat faptul că SOCAR nu a făcut nicio declarație publică cu privire la crearea unei societăți mixte în Turcia în scopul furnizării de gaze către Europa.

Azerbaidjanul își vinde gazele pe piețele externe prin AGSC (Azerbaijan Gas Supply Company), unde SOCAR este operatorul.
AGSC a fost înființată în 2002 (înregistrată în Insulele Cayman din SUA) de către partenerii proiectului „Shah Deniz” și statul azer (SOCAR se alătură în numele statului) ca un mecanism special pentru vânzarea volumelor de gaze.

Această companie este complet închisă. Nu publică rapoarte despre activitățile sale, nu emite comunicate de presă și nu există informații despre conducerea companiei și datele de contact ale companiei pe site-ul său web. Deși se știe că de la 1 mai 2015, Lidiya Salakhova, reprezentantă a Companiei Petroliere de Stat, va conduce compania.

Grecia solicită sprijinul UE

Ministrul supleant de finanțe al Greciei, Theodoros Skylakakis, s-a adresat Comisiei Europene (CE) cu o solicitare de finanțare suplimentară de 5 miliarde EUR (5,45 miliarde USD) din partea Mecanismului său de redresare și reziliență (RRF), în principal pentru a sprijini proiecte din sectorul energiei din surse regenerabile, titrează renewablesnow.com.

Agenția de știri Atena-Macedonia (AMNA) a informat că finanțarea este destinată să fie utilizată pentru a oferi împrumuturi și capital de risc proiectelor private în contextul REPowerEU. Schemele-țintă vor acoperi în cea mai mare parte tehnologiile în domeniul energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană, hidrogenul verde și biometanul și vor acoperi, de asemenea, eficiența energetică și transportul nepoluant.

Raportul notează că guvernul asistă la o cerere mare din partea investitorilor din cauza termenilor atrăgători ai împrumuturilor acordate din fondurile RRF.

În 2021, CE a aprobat mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 30,5 miliarde EUR al Greciei, inclusiv granturi în valoare de 17,77 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 12,73 miliarde EUR. Aproximativ 37,5 % din total a fost alocat pentru inițiative legate de obiectivele și inițiativele naționale în domeniul climei pentru a contribui la reducerea dependenței de gazul rusesc.

Banca Mondială sprijină Africa în reforma energetică

Banca Mondială susține faptul că țările africane care dispun de resurse de gaze naturale ar trebui să le valorifice la maximum pentru a-și reduce decalajele de energie electrică.

Creditorul multilateral a declarat că Africa are un potențial semnificativ de energie regenerabilă, dar atragerea de investiții este esențială.
Urmărirea de către Africa a economiilor bazate pe gaze naturale nu va aduce un plus semnificativ la statutul său de emițător redus de carbon.
Banca Mondială a declarat că sprijină utilizarea gazelor naturale și a tehnologiilor de energie regenerabilă pentru a elimina decalajele de energie electrică din Africa.

Făcând cunoscut acest lucru în cel mai recent raport Africa Pulse, Banca Mondială a explicat că țările africane își pot valorifica resursele pentru a reuni gazele naturale și energia regenerabilă pentru a satisface nevoile interne ale regiunii. O parte a raportului precizează:
„Gazele naturale și energia regenerabilă pot merge mână în mână, în special în cazul gazului, care este atât un combustibil de tranziție, cât și o sursă de venituri din export.

Peste 5.000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale au fost descoperite, dar nu au fost aprobate pentru dezvoltare pe continent. Acest lucru ar putea produce încă 90 de miliarde de metri cubi pe an până în 2030. Până la două treimi din care, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), ar putea fi utilizate în cele din urmă pentru nevoile interne, iar restul pentru export.
Utilizarea gazului natural în Africa ar menține contribuția sa la emisiile de carbon la mai puțin de 10 gigatone în următorii 10 ani și, dacă ar fi adăugată la nivelurile actuale de emisii, ar reprezenta 3,5% din totalul emisiilor.

Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile (IRENA) estimează că Africa ar putea avea o capacitate de 310 gigawați de energie regenerabilă până în 2030. Acest lucru se datorează în parte potențialului ridicat al regiunii într-o serie de energii curate: are o capacitate de 10 terawați de energie solară, 350 de gigawați de energie hidroelectrică, 110 gigawați de energie eoliană și 15 gigawați de energie geotermală.
Țările africane au, de asemenea, dotări bogate în minerale și metale „verzi” care sunt necesare pentru a construi aceste tehnologii energetice curate”, se arată în comunicatul Băncii Mondiale, citat de nairametrics.com.

Potrivit Băncii Mondiale, țările care dispun de zăcăminte bogate de gaze naturale trebuie să dezvolte politici de investiții stabile, care sunt esențiale pentru a valorifica rezervele interne de gaze pentru venituri din export și pentru consumul intern.
Banca Mondială subliniază faptul că exploatarea rezervelor de gaze naturale necesită investiții substanțiale, în special pentru transportul offshore și pentru transportul gazelor naturale lichefiate (GNL).

Prin urmare, este logic că, din cauza caracterului de capital intensiv și pe termen lung al acestor investiții în gaze naturale, țările trebuie să elaboreze și să mențină politici care să sprijine atât exportul, cât și consumul intern, în concordanță cu atragerea de investiții suficiente.
Banca Mondială susține că, deși poate fi atractiv pentru țări să rețină cote mari de gaz pentru consumul de energie proiectat în viitor, astfel de restricții pot slăbi argumentele economice pentru investiții și pot întârzia semnificativ deciziile de investiții. O parte a raportului precizează:

„Țările ar trebui să caute înțelegeri pentru a investi în rezervele lor de gaze care să fie în concordanță cu îndeplinirea obiectivelor energetice și de dezvoltare internă, asigurând în același timp exporturi suficiente de gaze naturale pentru a genera venituri fiscale și de export. Politicile eficiente pot sprijini o tranziție eficientă de la gazoduct la exploatare.”

Cum pot țările africane să își valorifice mai bine potențialul de gaze naturale

Banca Mondială sfătuiește guvernele să capteze întreaga valoare a rentelor din resurse, sub rezerva unor condiții fiscale care să atragă investiții și să fie rezistente la condițiile în schimbare. Banca Mondială estimează că valoarea acestor rente din resurse este de 2,6 ori mai mare decât nivelul veniturilor guvernamentale colectate în prezent în Africa bogată în resurse. În cercurile nigeriene, acest lucru înseamnă doar că țara trebuie să scape de regimul de subvenții, care o împiedică să capteze o parte mai mare din rentele din resurse.

De asemenea, Banca Mondială sfătuiește guvernele să evite și să reducă la minimum stimulentele fiscale și să conceapă condiții fiscale care pot fi administrate și monitorizate în mod fezabil. O parte a raportului precizează: „Asigurarea unor condiții fiscale robuste la condițiile în schimbare, cum ar fi ciclurile de prețuri, reduce, de asemenea, necesitatea și presiunea de a le revizui frecvent ca răspuns la factorii externi. Investitorii preferă stabilitatea fiscală, având în vedere orizonturile de timp ale deciziilor de investiții, în special atunci când dezvoltă noi descoperiri, dintre care regiunea are o pondere disproporționată.”

De asemenea, Banca Mondială sfătuiește țările africane să investească în consolidarea infrastructurii de rețele și mini-rețele. În raport, Banca Mondială a precizat că, în cazul în care 4,5 milioane de persoane ar fi conectate anual la rețeaua din Nigeria între 2022 și 2030, atunci 60% dintre nigerieni ar trebui să aibă acces la electricitate prin intermediul sistemelor de mini-rețele. Acesta a declarat că „Aceste soluții sunt, de asemenea, mai potrivite pentru scop, având în vedere că 95% dintre nigerienii care nu au acces la electricitate trăiesc în zonele rurale, unde poate fi dificil să se atingă scara necesară pentru a oferi acces la electricitate de înaltă calitate”.