Revista Presei Energetice: Suedia nu comunică rezultatele anchetei Nord Stream. Cum răspund liderii lumii în fața crizei

Războiul pornit de Putin în Ucraina are ecouri în plan internațional. Majoritatea statelor au fost puternic afectate de criza gazelor naturale, dată fiind dependența lor de gazul rusesc. În consecință, liderii lumii au fost nevoiți să găsească soluții prin intermediul cărora să depăsească criza din sectorul energetic.

Nu toți liderii politici au reacțional la fel în fața amenințării de penurie a gazelor, în timp ce unele state europene pregătesc plafonarea prețului, țări precum Turcia construiesc hub-uri pentru gazul lui Putin.

Suedia nu este dispusă să comunice rezultatele anchetei Nord Stream

Suedia a respins ideea de a împărtăși cu Germania și Danemarca concluziile anchetei privind incidentele de la gazoductele Nord Stream 1 și 2, făcând referire la nivelul său ridicat de clasificare de securitate, a relatat vineri Der Spiegel citând surse, relatează Trend citând TASS.

Săptămânalul a precizat că Suedia a refuzat să înființeze o echipă internațională de anchetă comună pentru a analiza incidentele de pe sistemul Nord Stream. Potrivit revistei, Suedia și-a justificat refuzul susținând că „nivelul de confidențialitate al rezultatelor anchetei sale este prea ridicat pentru a le împărtăși cu alte state”.

Cu toate acestea, după cum subliniază Der Spiegel, Suedia nu a făcut inițial niciun comentariu pe această temă. Vorbind despre refuzul Suediei, Berlinul a declarat că încă mai speră într-o cooperare cu autoritățile locale. În primul rând, anchetatorii germani trebuie să evalueze imaginile dronei subacvatice Sea Cat a armatei germane, care ar arăta un crater mai mare, ceea ce indică o explozie puternică.

În plus, cea mai mare parte a conductei a fost distrusă, iar curentul ar fi putut spăla unele părți ale conductei după incident. Săptămânalul precizează că autoritățile germane cred, după efectuarea unei analize inițiale, că un dispozitiv exploziv echivalent cu 500 de kilograme de TNT ar fi putut fi folosit pentru explozie.

La începutul zilei, postul de televiziune german ARD a relatat, citând surse din cadrul guvernului german, că Germania, Suedia și Danemarca au renunțat la planurile de a investiga împreună sabotajul de la gazoductul Nord Stream și că vor face acest lucru separat. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a declarat reporterilor că poliția federală germană a finalizat activitățile de investigare la fața locului.

Televiziunile publice WDR și NDR au relatat că Poliția Federală Germană, alături de Marina Germană, a început să investigheze sabotajul de la gazoductele Nord Stream 1 și 2 la 7 octombrie. În aceeași zi, două nave germane au pornit spre insula daneză Bornholm, având la bord scafandri pentru a documenta daunele provocate conductelor.

Patru scurgeri au fost descoperite pe legătura de gaz Nord Stream, cea mai recentă fiind localizată de paza de coastă suedeză. Anterior, compania Nord Stream AG a raportat că trei fire ale conductelor de gaz offshore Nord Stream 1 și 2 au suferit avarii fără precedent la 26 septembrie. Seismologii suedezi au dezvăluit ulterior că două explozii au fost înregistrate de-a lungul conductelor Nord Stream la 26 septembrie. Ulterior, anchetatorii FSB din Rusia au deschis un dosar penal privind un act de terorism internațional în legătură cu exploziile.

Coridorul sudic de gaze naturale oferă mari oportunități dincolo de regiunea sa – Institutul Francez pentru Afaceri Internaționale și Strategice

Coridorul sudic de gaze naturale oferă mari oportunități pentru țările care nu sunt traversate de această conductă, a declarat pentru Trend Francis Perrin, Senior Fellow la Policy Center for the New South (PCNS, Rabat) și la Institutul Francez pentru Afaceri Internaționale și Strategice (IRIS, Paris).

„De la începutul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană s-a lansat în căutarea de noi surse de gaze naturale, întrucât cele 27 de state membre au decis să se debaraseze de gazul rusesc într-un orizont de timp mediu. În ultimele luni, UE a încheiat trei acorduri cu țări exportatoare de gaze, unul cu SUA (cea mai mare țară producătoare de gaze din lume și un exportator cheie de gaze naturale lichefiate – GNL), altul cu Egiptul și Israelul (Mediterana de Est) și al treilea cu Azerbaidjanul. Italia a semnat un acord de gaze cu Algeria, Germania va importa GNL din Abu Dhabi, iar Franța negociază cu Algeria pentru livrări suplimentare de gaze”.

Perrin a precizat că SUA vor exporta mai mult GNL, Egiptul și Israelul vor exporta, de asemenea, mai mult GNL, iar Azerbaidjanul își va crește exporturile prin intermediul rețelei de gazoducte existente, Coridorul sudic de gaze (SGC), care leagă Azerbaidjanul de UE prin Georgia și Turcia.

„Obiectivul este de a dubla la 20 miliarde de metri cubi (bcm) pe an capacitatea SGC până în 2027. Este, desigur, un obiectiv important, deoarece UE a decis în primăvara anului trecut să nu mai importe gaz rusesc până în 2027 aproximativ. Livrările de gaz din Azerbaidjan către UE au deja o tendință de creștere. Acestea au ajuns la 8,1 miliarde de metri cubi în 2021 și ar trebui să se ridice la 12 miliarde de metri cubi în 2022”, a adăugat expertul, potrivit En.Trend.

Perrin a menționat că existența SGC oferă oportunități interesante pentru alte țări decât cele care sunt traversate direct de acesta.

„Ultima etapă a SGC este conducta transadriatică (TAP – Grecia/Albania/Marea Adriatică și Italia). Sunt posibile diverse opțiuni de conectare din aceste țări către țările din Europa de Sud-Est și din Europa Centrală. Iar Italia face parte dintr-o rețea de gaze interconectată în cadrul UE. Aceste două elemente consolidează importanța strategică a SGC pentru UE într-o perioadă atât de excepțională. De asemenea, TAP poate fi utilizat în regim de flux invers, ceea ce înseamnă că Italia ar putea trimite gaze către Europa de Sud-Est în anumite circumstanțe. Iar pe termen mai lung, hidrogenul ar putea fi transportat prin TAP. SGC este, așadar, un proiect energetic strategic pentru UE pe termen scurt, mediu și lung”, a adăugat el.

Olanda are un zăcământ capabil să înlocuiască gazul din Rusia

Olanda are un câmp de gaze în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, cu rezerve suficiente pentru a înlocui livrările din Rusia, relatează Bloomberg, citat de News.am.

Sub Olanda se află cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa, în valoare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari. Este vorba despre zăcământul de gaze Groningen, al cărui volum este suficient pentru ca deja în această iarnă să înlocuiască cea mai mare parte a combustibilului care a ajuns în Europa din Rusia prin Germania, notează publicația.

Potrivit agenției, din 1963, câmpul a fost principala sursă de gaz pentru Europa. Acum există aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz. Potrivit calculelor Shell, din acest zăcământ se pot extrage acum 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, ceea ce este comparabil cu aprovizionarea Rusiei prin Germania anul trecut, în valoare de 46 de miliarde de metri cubi.

Bloomberg a precizat că zăcământul continuă să fie conservat din cauza cutremurelor, care au fost provocate de foraj. Acestea au afectat aproximativ o treime din casele locuitorilor din zonă, care se opun vehement continuării forajului. Cu toate acestea, deficitul de gaze din Europa ar putea forța Olanda să ia o măsură radicală. În plus, Uniunea Europeană este în favoarea revizuirii poziției sale cu privire la acest domeniu.

Liderii UE se pregătesc să analizeze opțiunile de plafonare a prețului gazelor

La sfârșitul acestei săptămâni, liderii Uniunii Europene urmează să analizeze o serie de opțiuni pentru plafonarea prețurilor la gaze, un subiect care i-a divizat timp de mai multe săptămâni.

Reuters a relatat, pe baza unui proiect de concluzii, că plafonarea prețului la gaze va fi un subiect de pe agenda summitului UE programat pentru 21-22 octombrie.

Aflate în impas de săptămâni întregi cu privire la oportunitatea și modalitatea de a plafona prețurile la gaze, ca parte a eforturilor de a ține în frâu creșterea prețurilor la energie, cele 27 de state membre ale UE se îndreaptă spre o iarnă în care rezervele de gaze sunt lipsite de o mare parte din gazul rusesc, la care se adaugă o criză a costului vieții și o posibilă recesiune.

Reducerea de către Rusia a fluxurilor către Europa în urma invaziei sale în Ucraina și a sancțiunilor occidentale a făcut ca prețul gazelor să explodeze. Situația a determinat majoritatea țărilor UE să ceară un plafon al prețului gazelor, deși nu sunt de acord cu privire la modul în care acesta ar trebui să fie conceput.

Ideea este combătută de unele țări, inclusiv de Germania, care este cea mai mare piață de gaze din Europa. În opinia acestora, plafonarea prețurilor ar putea duce la creșterea cererii de gaze sau ar putea face ca țările să se lupte pentru a atrage oferta de pe piețele globale.

Comisia Europeană urmează să propună marți, înainte de reuniunea liderilor, măsuri energetice pentru combaterea crizei. Însă mai multe țări care au optat pentru plafonare își exprimă îngrijorarea că este posibil ca Comisia să nu prezinte opțiunile pe care le-au propus, a declarat un diplomat UE.

„Nerăbdarea crește în rândul statelor membre”, a spus acesta. „Așa că am schimbat viteza și am pus pe masă tot ceea ce este propus… pe masă. Este o modalitate de a pune presiune asupra Comisiei pentru a veni cu propuneri cât mai concrete posibil.”, a mai spus el, potrivit TVPWorld.

Cel mai recent proiect de concluzii a arătat că liderii ar fi de acord să „exploreze un coridor dinamic temporar al prețurilor” la gazele naturale până când va fi instituit un punct de referință alternativ al UE pentru prețul gazelor naturale.

Optează pentru un coridor de preț pentru tranzacțiile angro Belgia, Grecia, Italia și Polonia. Această opțiune ar presupune un interval de prețuri cu o valoare centrală sub prețul pieței.

În proiect se precizează că liderii ar urma, de asemenea, „să exploreze un cadru temporar al UE pentru a plafona prețul gazului în generarea de energie electrică la un nivel care să contribuie la scăderea prețurilor la energie electrică fără … a conduce la o creștere generală a consumului de gaz”.

„Modelul iberic”, care se rezumă la plafonarea prețului gazului utilizat pentru generarea de energie electrică, s-ar putea dovedi a fi soluția cea mai consensuală și posibilă, potrivit unui diplomat. Spania și Portugalia au pus deja în aplicare acest sistem în luna iunie. Cu toate acestea, unii se tem că ar putea crește cererea de gaze în UE.

Diplomatul a declarat, după cum a relatat Reuters, că faptul că în proiectul de concluzii pentru summit a fost inclusă o explorare a mai multor opțiuni nu înseamnă că vreuna dintre ele sau toate vor fi neapărat agreate. Ideea a fost de a garanta că nicio soluție nu este eliminată înainte ca liderii să se întâlnească.

Ambasadorii UE vor avea o reuniune extraordinară la Luxemburg, la sfârșitul zilei de luni, pentru a discuta această chestiune, a precizat diplomatul.

Ambasadoarea Rusiei în Bulgaria pune o condiție pentru reluarea livrărilor de gaze către Bulgaria

Ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a declarat că reluarea livrărilor de gaze către Gazprom în această țară este o chestiune de negocieri.

„Cred că nu există încă amenințări la adresa fluxului de tranzit. Iar volumele pe care Bulgaria le primea de obicei de la Gazprom sunt o chestiune de negocieri. Contactul a fost stabilit, așa că acum încearcă să ajungă cumva la un acord acolo”, a declarat aceasta, citată de TASS.

Erdogan spune guvernului să înceapă lucrările la hub-ul de gaz rusesc

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan susține ideea Kremlinului de a crea un hub internațional de gaze în Turcia și dorește ca guvernul său să prezinte rapid planurile de implementare, a relatat vineri presa turcă.

Președintele rus, Vladimir Putin, a propus ca gazele naturale să ajungă în sudul Europei prin Turcia, în urma întreruperii aproape totale a livrărilor rusești prin intermediul proiectului Nord Stream.

Ideea a stârnit alarma imediată a puterilor europene, precum Franța, biroul președintelui Emmanuel Macron afirmând că nu are „niciun sens”.

Rusia aprovizionează deja Turcia cu gaze prin intermediul legăturii TurkStream, pe sub Marea Neagră. Erdogan a declarat joi, în zborul său de întoarcere de la discuțiile cu Putin din Kazahstan, că noul centru de distribuție va fi probabil înființat în Tracia, o regiune din nord-vestul țării, în apropiere de Bulgaria, potrivit France24.

„Avem un centru de distribuție național, dar, desigur, acum acesta va fi un centru de distribuție internațional”, a declarat Erdogan reporterilor după ce a avut a patra întâlnire cu liderul rus în ultimele trei luni.

„Nu va mai fi nicio așteptare în această chestiune”. Prețurile la gaze au crescut vertiginos de la începutul războiului din Rusia, iar Europa s-a străduit să găsească surse alternative de energie după ce Rusia a strangulat livrările ca răspuns la sancțiunile occidentale. Cea mai recentă creștere a venit după ce o serie de explozii din această lună a distrus ambele linii ale gazoductului rusesc Nord Stream către Germania.

Putin a declarat săptămâna aceasta că Rusia a zădărnicit și un atac planificat împotriva conductei TurkStream, fără a oferi dovezi sau detalii. „Stabilim rapid o plasă de securitate” pentru proiectul noului centru de distribuție a gazului, a declarat Erdogan.

Finalizarea unui nou centru de distribuție ar dura ani de zile și ar necesita investiții masive pe care Rusia s-ar putea să nu și le poată permite, în condițiile în care economia sa se restrânge din cauza impactului sancțiunilor occidentale impuse ca urmare a invaziei sale în Ucraina.

Uniunea Europeană ia, de asemenea, măsuri urgente pentru a încerca să întrerupă dependența sa de zeci de ani de aprovizionarea cu energie din Rusia. Dar ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a susținut că Europa are nevoie de „conducte suplimentare, de instalații suplimentare” pentru a-și atenua criza energetică.

„Este o chestiune de cerere și ofertă”, a declarat Cavusoglu. Turcia, membră a NATO, a refuzat să se alăture regimului internațional de sancțiuni împotriva Rusiei și încearcă să se folosească de acest statut neutru pentru a aduce părțile laolaltă pentru discuții privind armistițiul.

Dar Cavusoglu a recunoscut vineri că posibilitatea unei încetări a focului se diminuează cu timpul. „Războiul a progresat, posibilitatea unei încetări a focului a scăzut, dar ne vom continua eforturile”, a declarat Cavusoglu.

Zelenski afirmă că Rusia ar putea ataca rețeaua de tranzit de gaze naturale

Președintele Vladimir Zelenski consideră că Rusia poate lovi sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS) și va cere Europei să lanseze Nord Stream 2. „Vor lovi în GTS al Ucrainei. Pentru a nu fi acuzați, vor face un atac terorist pe teritoriul lor. Nu le pasă ce să arunce în aer. Ne vor acuza pentru a lovi în GTS-ul nostru”, a declarat el într-un interviu acordat postului german de televiziune ZDF, publicat joi. „El [Putin] va spune Europei că nu există nicio modalitate [de a furniza gaz], trebuie să lansăm Nord Stream 2, altfel Europa va rămâne fără gaz din cauza Ucrainei”, a mai spus Zelensky, potrivit Ukrainian Journal.

FMI estimează pierderile Europei în cazul respingerii complete a gazului rusesc

O încetare completă a livrărilor de gaze din Rusia, combinată cu o iarnă friguroasă într-o serie de țări din Europa Centrală și de Est, ar putea duce la o reducere de până la 3% din PIB. Observațiile au fost făcute de directorul Departamentului european al Fondului Monetar Internațional (FMI), Alfred Kammer, relatează TASS, citat de Caliber.

„Încetarea completă a fluxurilor de gaze rămase din Rusia către Europa, combinată cu o iarnă rece, ar putea duce la o penurie și la raționalizarea consumului de gaze, ceea ce ar atrage după sine pierderi de până la 3% din PIB în unele țări din Europa Centrală și de Est și un nou salt al inflației pe întregul continent” – a declarat Kammer.

Reprezentantul FMI a precizat că autoritățile europene se confruntă acum „cu compromisuri serioase și alegeri politice dificile”. „Ele trebuie să reducă inflația și, în același timp, să ajute gospodăriile vulnerabile și companiile rezistente din punct de vedere economic să facă față crizei energetice”, a adăugat Kammer.

O mare parte din Nord Stream ar putea avea nevoie de înlocuire: Gazprom

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că este posibil ca o mare parte din conductele avariate de la Nord Stream să trebuiască să fie înlocuite, între timp Rusia plănuiește să crească exporturile de gaze prin Marea Neagră și Turcia. Poliția federală germană a încheiat investigarea incidentului în ceea ce privește cauza deteriorării conductei.

Rusia a calificat avaria drept un „act de terorism internațional”, arătând cu degetul spre Occident, în timp ce Uniunea Europeană o calificase drept „sabotaj”, suspectând că Kremlinul este de vină.

„Experții spun că, pentru a restabili activitatea după un astfel de act terorist, este necesar să se taie efectiv o bucată foarte mare de conductă, la o distanță mare, și, de fapt, să se construiască o nouă secțiune [a conductei] pe această secțiune”, a declarat Miller la postul de televiziune rusesc, potrivit TVPWorld.

El a adăugat că conducta trebuie ridicată de pe fundul mării pentru a-i restabili integritatea. El estimează că reparațiile ar putea dura mai mult de un an pentru a fi finalizate.

„Una este când conducta este goală, alta este când este umplută cu apă de mare pe sute de kilometri”, a spus Miller.

Conducta avariată a fost investigată de poliția federală germană cu ajutorul dronelor maritime și a navelor marinei. Aceștia au analizat îndeaproape două puncte din apropierea insulei Bornholm.

„Drona maritimă echipată cu camere și senzori a examinat conducta avariată. Au fost făcute fotografii care vor fi analizate de experți”, a precizat săptămânalul german „Spiegel”.

Avaria a avut loc la o adâncime de 70 de metri, iar poliția germană a decis să nu trimită scafandri pentru a investiga. Procurorii federali germani suspectează Rusia de sabotarea conductei și consideră că ar putea fi vorba de „un atac grav și brutal asupra aprovizionării cu energie, care poate afecta securitatea internă și externă a statului”.

Ambele gazoducte Nord Stream 1 și Nord Stream 2, construite pentru a transporta gazul din Rusia în Germania de-a lungul fundului Mării Baltice, au fost avariate luna trecută, scurgând cantități mari de gaz. Ambele conducte, care se întind pe o distanță de peste 1.000 de kilometri sub mare, erau inactive în momentul producerii rupturilor.