Oficialii din Ucraina au declarat duminică, 17 martie, că nu intenționează să prelungească un acord de cinci ani cu compania rusă Gazprom GAZP.MM privind tranzitul de gaze rusești către Europa și nici să semneze un alt acord. În pofida invaziei Moscovei în Ucraina în 2022, gazul rusesc continuă să fie transportat prin țară către Europa, unde țările depun eforturi pentru a înlocui combustibilul provenit din Rusia cu surse alternative și energie regenerabilă.
În cadrul unui acord convenit între Moscova și Kiev în 2019, Rusia plătește Ucraina pentru a exporta gaze în Europa prin rețeaua sa de conducte. Acordul expiră la sfârșitul lunii decembrie 2024. „Pot să confirm că nu avem planuri de a încheia acorduri suplimentare sau de a prelungi acest acord (actual)”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko.
Ucraina și testul de rezistență
Un test de rezistență efectuat anul trecut asupra sistemului ucrainean de transport de gaze și a instalațiilor subterane de stocare a gazelor a demonstrat că sistemul său de gaze „poate funcționa fără tranzit”, a precizat acesta într-un comunicat. Existența unei cantități suficiente de gaz sub presiune în conducte este o condiție prealabilă pentru a garanta aprovizionarea cu gaze, iar testul de stres a fost menit să asigure că consumatorii ucraineni vor primi în continuare combustibilul dacă nu va mai curge nimic din Rusia către Europa.
Moscova a declarat că Rusia va folosi rute alternative și gaze naturale lichefiate (GNL) transportate pe mare în cazul în care Ucraina nu va prelungi acordul privind gazoductele. Vicepremierul rus Alexander Novak a fost citat spunând, în ianuarie, că Moscova este pregătită să poarte discuții cu Uniunea Europeană cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale, norează naturalgasworld.com.
Serbia va investi în reconstrucția centralelor hidroelectrice
Ministrul Minelor și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că 400 de milioane de euro vor fi investite în revitalizarea a patru centrale hidroelectrice gestionate de compania de stat EPS. Instituțiile financiare internaționale îngreunează investițiile în gaze, a subliniat ministrul și a dezvăluit că runda de licitații din acest an, a doua, pentru primele de piață pentru energia electrică produsă din surse eoliene și solare va avea loc atunci când piața va fi considerată pregătită.
Ministrul Minelor și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a discutat cu o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de șeful misiunii, Donal McGettigan. Întâlnirea a fost organizată în cadrul celei de-a treia revizuiri a acordului său stand-by cu Serbia. Oficialii au discutat despre investiții, despre reformele din sectorul energetic și despre măsurile de creștere a securității energetice și de diversificare a surselor și rutelor de aprovizionare cu energie, a precizat ministerul.
„În procesul de decarbonizare a sectorului energetic, guvernul trebuie să acționeze în mod responsabil, în conformitate cu obligațiile internaționale pe care le-a acceptat, pentru a asigura securitatea aprovizionării în orice moment și pentru a îmbunătăți independența energetică. Lucrăm la crearea unei ambianțe favorabile pentru investițiile private, dar realitatea este că, dacă guvernul nu investește semnificativ, nu suntem cu adevărat capabili să urmărim obiectivele de decarbonizare pe care ne-am obligat să le îndeplinim în Acordul de la Paris și în Declarația de la Sofia privind Agenda Verde pentru Balcanii de Vest”, a declarat Đedović Handanović.
Construcția de centrale solare
Sistemul de desulfurare din centrala electrică pe cărbune TENT A va fi finalizat în curând. Este necesară creșterea eficienței întreprinderilor energetice în ceea ce privește cheltuielile de exploatare și planificarea și realizarea investițiilor, a adăugat ea. Ministerul negociază cu consorțiul format din Hyundai Engineering și UGT Renewables cu privire la condițiile parteneriatului strategic pentru care a fost selectat, a afirmat Đedović Handanović.
Este vorba despre construcția de centrale solare cu o capacitate combinată de 1 GW și cu baterii. Investitorul ar urma să transfere sistemele către compania de electricitate de stat Elektroprivreda Srbije (EPS). Ministrul spune că se așteaptă ca Kostolac B3, noua centrală termică pe cărbune, să fie funcțională în curând, urmată de primul parc eolian al EPS, tot în Kostolac, în prima jumătate a anului viitor. Construcția instalației de desulfurare din centrala pe cărbune TENT A, parte a complexului Termoelektrane Nikola Tesla, se apropie de final, a subliniat Đedović Handanović.
Acesta este în prezent cel mai mare proiect de mediu în centralele termice din Europa și al treilea ca mărime din Europa, a precizat ea și a dezvăluit că va fi pus în funcțiune în câteva săptămâni. Đedović Handanović a subliniat că se înregistrează progrese bune în ceea ce privește pregătirile pentru construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare de la Bistrica. Printre priorități se numără revitalizarea a patru hidrocentrale din cadrul EPS, a spus ea. „Planificăm să investim aproximativ 400 de milioane de euro. Studiul hidrologic și studiul preliminar de fezabilitate au fost finalizate pentru proiectul hidrocentralei de acumulare prin pompaj Đerdap 3”, a subliniat ea.
Relația Serbia – România
Serbia împarte cu România complexul hidroenergetic Đerdap 1 și 2 (Poarta de Fier) de pe Dunăre. În țara vecină, acesta se numește Porțile de Fier. Ministrul a precizat că stocurile totale de cărbune la TENT A, TENT B și la termocentralele Kostolac sunt în prezent de aproximativ 2,2 milioane de tone și că rezervele hidrologice actuale sunt de două ori mai mari decât în decembrie și cu aproape 40% peste media pe
cinci ani.
Anul trecut, EPS a câștigat 973 de milioane de euro, a afirmat ea. Pe lângă îmbunătățirea situației financiare, investițiile au început să fie realizate mai eficient, potrivit ministrului. În acest an, ministerul va desfășura a doua rundă de licitații pentru achiziționarea de energie electrică din surse regenerabile prin contracte pentru diferență (CfD), a declarat Đedović Handanović, care a adăugat: „Când estimăm că piața este pregătită”. Licitația în cauză a fost programată anterior să aibă loc până la sfârșitul lunii martie, scrie balkangreenenergynews.com.
Importul de gaze din Azerbaidjan
Interconexiunile de gaze cu Macedonia de Nord și România sunt prioritare. Ea a subliniat că anul trecut a fost finalizată la timp construcția interconexiunii de gaze Serbia-Bulgaria, care a permis importul de gaze din Azerbaidjan și gazul natural lichefiat (LNG) din Alexandroupolis, în Grecia.
„Avem în vedere continuarea diversificării în sectorul aprovizionării cu gaze naturale, unde interconexiunile de gaze cu Macedonia de Nord și România sunt prioritare. Cea mai mare provocare cu proiectele de gaze naturale în acest moment este sfera limitată de cuprindere în asigurarea finanțării, din cauza poziției instituțiilor financiare internaționale”, a declarat Đedović Handanović.
În cooperare cu Elektroprivreda Srbije și Srbijagas, principalul furnizor de gaze fosile, se lucrează la o nouă metodologie de calculare a prețurilor la electricitate și gaze pentru companii, pentru flexibilitate în reacția la tendințele pieței, potrivit ministerului. Đedović Handanović a declarat anterior că prețurile energiei electrice pentru gospodării nu vor fi majorate în acest an și că prețurile pentru companii vor fi reduse mai târziu în cursul anului „dacă tendința actuală a pieței continuă”.
Sectorul transporturilor din Azerbaidjan arată progrese
Comprimat natural gazul (GNC) poate deveni cea mai eficientă și accesibilă soluție pentru decarbonizarea sectorului transporturilor din Azerbaidjan, a declarat un expert independent în tehnologii verzi, fost șef SOCAR Metanol LLC Elnur Mustafayev. „Sub conducerea mea, o echipă de experți azeri a efectuat încercări privind emisiile de dioxid de carbon în atmosferă în timpul utilizării motorină și GNC sub formă de carburanți la vehiculele alimentate la SOCAR Petrol.
Rezultatele au arătat că GNC este în prezent cel mai mult soluție atrăgătoare pentru decarbonizarea transportului din Azerbaidjan sector”,
a spus Mustafayev. În opinia sa, creșterea numărului de realimentare cu GNC stațiile vor avea un impact pozitiv asupra ecologiei țării și îndeplinirea obligațiilor sale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră Emisiilor.
GNC este generat prin comprimarea gazelor naturale, în principal a metanului, la mai puțin de un procent din volumul său inițial la atmosferic presiune. Acest gaz natural comprimat este menținut la o presiune de 200-230 bar și este utilizat efectiv drept combustibil în
motoarele pe gaz. În Baku, autobuzele moderne desfășurate pe rute utilizează în principal CNG drept combustibil ca parte a unei inițiative-pilot în colaborare cu State Oil Compania Republicii Azerbaidjan (SOCAR), informează trend.az.
Producția de gaze din Turcia ar putea crește la 13 miliarde de metri cubi
Turcia se dezvoltă rapid ca producător de gaze naturale în Europa, producția sa anuală fiind proiectată să ajungă la 13 miliarde de metri cubi (bcm) până în 2050, potrivit unui raport al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (GECF). În anul curent, se anticipează că producția de gaze naturale a țării va ajunge la 1,6 miliarde de metri cubi, determinată de începerea primei faze a câmpului Sakarya.
Acest zăcământ, descoperit în Marea Neagră în 2020, este de așteptat să atingă o producție maximă de 3,5 miliarde de metri cubi. „A doua fază de dezvoltare este pregătită să adauge 7,5 miliarde de metri cubi la vârf și este de așteptat să înceapă producția până la sfârșitul acestui deceniu, rezultând o producție totală combinată de 11 miliarde de metri cubi din câmpul Sakarya”.
Odată cu extinderea câmpului Sakarya și descoperirile recente din subbazinul Akçakoca de Sud, Turcia este pe cale să atingă un nivel de producție de 20 miliarde de metri cubi până în 2040, se arată în raport. De-a lungul perioadei proiectate, se anticipează că importurile nete de gaze naturale în Turcia vor ajunge la 55 de miliarde de metri cubi până în 2050, potrivit raportului. Raportul a subliniat, de asemenea, că, pe termen lung, Turcia este de așteptat să atingă o producție de gaze de 13 miliarde de metri cubi la o investiție de capital în amonte de 8,7 miliarde de dolari.
Turcia este prognozată a fi singura piață din Europa care va experimenta o creștere puternică a cererii în perioada 2022-2050, creșterea provenind în principal din generarea de energie și industrie, susținută de perspectivele economice luminoase, extinderea rețelei interne de gaze, noi descoperiri și oportunități de creștere a livrărilor importate, potrivit raportului, scrie hurriyetdailynews.com.
