Revista presei internaționale prezintă cele mai importante evenimente desfășurate la nivel internațional, care au un impact puternic. După ce Hamas a eliberat alți patru ostatici israelieni, toți femei soldat, reținuți în Gaza din octombrie 2023, Israelul a eliberat 200 de prizonieri palestinieni. Majoritatea acestora din urmă au fost trimiși în Cisiordania, însă alții vor fi deportați. Israelul a declarat că nu va permite palestinienilor să se întoarcă în nordul Fâșiei Gaza până când nu va fi eliberată o femeie civil. Aceasta urmează să fie eliberată tot astăzi. Schimbul face parte dintr-o încetare a focului de șase săptămâni între Israel și gruparea militantă.
Senatul american a confirmat-o pe Kristi Noem, guvernatoarea statului Dakota de Sud, în funcția de secretar al securității interne. Ea va superviza, printre altele, Serviciul de imigrație și control vamal. Între timp, Donald Trump ar fi concediat mai mult de o duzină de inspectori generali ai agențiilor federale. Președintele încearcă să remodeleze serviciul public american. Inspectorii generali monitorizează eficiența agențiilor, precum și investigarea cazurilor de fraudă. Congresul ar trebui să primească un preaviz de 30 de zile înainte ca vreunul dintre aceștia să fie concediat.
Revista presei internaționale
Revista presei internaționale ne arată că Agenția Centrală de Informații din America a concluzionat „cu un nivel scăzut de încredere” că este mai probabil ca virusul Covid-19 să fi apărut dintr-un laborator. CIA declarase anterior că nu există suficiente informații pentru a ajunge la o concluzie. Evaluarea ar fi fost revizuită înainte ca John Ratcliffe să depună joi jurământul în calitate de nou director al CIA.
O nouă criză la nivel mondial
Congo a întrerupt toate relațiile diplomatice cu Rwanda după ce luptele au continuat între trupele congoleze. Aliații acestora și M23, o grupare rebelă susținută de Rwanda, avansează spre Goma, un oraș din estul Congo. Aproximativ 13 membri ai forțelor ONU de menținere a păcii au fost uciși în atacurile de sâmbătă, dintre care nouă din Africa de Sud. Consiliul de Securitate al ONU va discuta criza duminică.
Tensiuni în creștere
Revista presei internaționale ne arată că forțele de apărare ale Israelului le-au spus locuitorilor din satele de frontieră din sudul Libanului să nu se întoarcă în casele lor. Tensiunile au crescut cu privire la aplicarea acordului de încetare a focului dintre Israel și Hezbollah. Vineri, Israelul a declarat că nu își va retrage complet trupele din Liban până la sfârșitul weekendului, așa cum se prevede în acord. Israelul a susținut că gruparea militantă nu și-a respectat partea sa din acord.
Zelenski se simte exclus
Volodimir Zelenski a declarat că încercările lui Trump de a opri invazia Rusiei „nu vor funcționa” dacă Ucraina este exclusă din discuții. Președintele american a promis să pună capăt rapid războiului și a declarat că este dispus să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin. Liderul ucrainean a făcut aceste comentarii alături de președintele proeuropean al Moldovei, Maia Sandu, care a vizitat Kievul, capitala Ucrainei.
Proteste masive în 20 de orașe
Robert Fico, prim-ministrul populist al Slovaciei, a declarat că nu va demisiona în fața protestelor ample. Vineri au avut loc demonstrații în peste 20 de orașe din țara central-europeană. 60 000 de persoane s-au adunat în capitala Bratislava, conform estimărilor organizatorilor. De la preluarea mandatului pentru ultima dată în 2023, Fico a îndepărtat Slovacia de UE și a apropiat-o de Rusia.
Belarus își votează președintele
Cele mai recente alegeri prezidențiale din Belarus, din 2020, au aruncat țara în haos. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă atunci când actualul președinte, Alexander Lukashenko, a revendicat victoria cu un scor improbabil de 81% din voturi. Pentru o clipă s-a crezut că protestele ar putea răsturna regimul său. Dar speranța a făcut curând loc terorii. Regimul a închis mai mult de 1.200 de opozanți politici și a eliminat mass-media independentă. Mii de oameni au fugit din țară.
Duminică, belarușilor li se va oferi o nouă șansă de a merge la secțiile de votare pentru a-și exprima votul. Aceasta va avea o influență redusă asupra rezultatului. Fără niciun candidat serios al opoziției pe buletinul de vot, dictatorul veteran va obține un al șaptelea mandat. Parlamentul European a calificat deja alegerile drept o „farsă”. Secretarul de stat american demisionar, Antony Blinken, a declarat pe 17 ianuarie că „mediul represiv” din țară a discreditat procesul. Belarus nu a avut parte de un vot liber sau corect de când Lukașenko a preluat puterea în 1994. De data aceasta nu va fi diferit.
Pericolele părăsirii OMS
Donald Trump și-a reluat eforturile de a retrage America din Organizația Mondială a Sănătății. La 20 ianuarie, președintele american a semnat un ordin executiv prin care acuză OMS de gestionarea defectuoasă a Covid-19, de eșecul reformelor și de lipsa de independență. El a mai încercat o dată să părăsească OMS, în iulie 2020, o măsură pe care Joe Biden a anulat-o. Ultimul ordin al lui Trump ar putea slăbi eforturile globale în domeniul sănătății și ar putea afecta accesul Americii la date vitale privind sănătatea.
America sprijină OMS din 1948. Contribuie cu un total anual de 1,3 miliarde de dolari la finanțarea programelor cărora le-a acordat prioritate, cum ar fi eradicarea poliomielitei, dar calitatea sa de membru costă de fapt doar 126 de milioane de dolari. Aceasta reprezintă totuși o fracțiune din cei 1,7 trilioane de dolari pe care guvernul federal îi cheltuiește pentru sănătate. Iar colaborarea cu OMS asigură monitorizarea globală a bolilor și coordonarea vaccinurilor, în beneficiul Americii și al întregii lumi. Pierderea conducerii americane în cadrul organizației va îngreuna răspunsul la urgențele sanitare. Fără cooperare, menținerea securității sanitare mondiale va deveni mult mai dificilă, conform The Economist .
