Infofinanciar > Lumea la zi > Revista presei internaționale. Criza din Orientul Mijlociu, nou sprijin pentru Ucraina și dileme globale
Lumea la zi

Revista presei internaționale. Criza din Orientul Mijlociu, nou sprijin pentru Ucraina și dileme globale

Revista presei internaționale. Criza din Orientul Mijlociu, nou sprijin pentru Ucraina și dileme globale
Sursa foto Arhiva companiei

Revista presei internaționale aduce în atenția publicului cele mai importante momente ce s-au întâmplat în ultimele ore în lume. În cadrul articolului de astăzi se prezintă un nou atac al Israelului, Olanda va acorda 400 de milioane de euro Ucrainei, Arabia Saudită a crescut prețul oficial de vânzare a țițeiului pentru cumpărătorii din Asia.

Israelul a continuat să bombardeze Beirut, capitala Libanului, peste noapte. Sâmbătă, Hamas a declarat că o lovitură aeriană asupra unei tabere de refugiați din nordul Libanului l-a ucis pe Saeed Atallah Ali, unul dintre comandanții grupării. Israelul susține că a lovit aproximativ 2 000 de ținte ale Hezbollah în sudul Libanului. Totuși, acest lucru nu a împiedicat militanții susținuți de Iran să riposteze. În altă parte, forțele israeliene au lovit o moschee din Deir al-Balah, un oraș din nordul Gazei. Atunci, au murit cel puțin 19 persoane, potrivit autorităților palestiniene.

Ce noutăți aduce astăzi revista presei internaționale ?

Ruben Brekelmans, ministrul olandez al apărării, a promis 400 de milioane de euro pentru dezvoltarea programului de drone al Ucrainei. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei la Kiev. De asemenea, el a promis mai multe avioane de luptă F-16 în lunile următoare. Angajamentul vine într-un moment crucial, mai ales că eforturile de respingere a invaziei ruse au stagnat. Războiul a devenit unul de uzură, provocând oboseală în rândul ucrainenilor și al aliaților lor.

Sue Gray a demisionat din funcția de șef de cabinet al lui Keir Starmer, premierul Marii Britanii. Fostul funcționar public, criticat pentru ineficiența sa, va fi urmat de Morgan McSweeney, unul dintre arhitecții victoriei electorale a Partidului Laburist în iulie. Cei doi ar fi avut o relație tensionată. Sir Keir a anunțat, de asemenea, o serie de alte schimbări în personalul său.

Într-un interviu acordat ziarului german Bild am Sonntag, Oliver Blume, șeful Volkswagen, a avertizat că tarifele pentru vehiculele electrice chineze aprobate vineri de UE ar putea pune în pericol industria auto germană. El a prezis că China va riposta, expunând firmele autohtone la „dezavantaje semnificative” pe piața chineză. Germania, care exportă mașini în China și are mai multe fabrici în această țară, a votat împotriva măsurii.

Noutăți din lume

PIB-ul Vietnamului a crescut cu 7,4% în cele trei luni până la sfârșitul lunii septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Analiștii se așteptau la o creștere de numai 6,1%, afectată de efectele taifunului Yagi, care a determinat contractarea activității fabricilor pentru prima dată în ultimele cinci luni. Creșterea puternică a Vietnamului a fost susținută de nivelurile ridicate ale investițiilor străine și de cererea de export.

Rwanda va testa un vaccin conceput pentru a combate boala provocată de virusul Marburg, după ce a declarat o epidemie la 27 septembrie. Boala, care nu are un tratament aprobat și poate fi fatală în până la 88% din cazuri, în funcție de tulpină și de modul în care sunt gestionate infecțiile, a ucis 12 persoane până în prezent. Guvernul Rwandei a înregistrat 46 de cazuri confirmate.

Arabia Saudită a crescut prețul oficial de vânzare a țițeiului pentru cumpărătorii din Asia, potrivit Bloomberg. Prețul petrolului a crescut cu peste 8% săptămâna trecută, marcând cea mai mare creștere săptămânală din ultimii aproape doi ani. Traderii sunt îngrijorați că, dacă Israelul vizează instalațiile petroliere ale Iranului, Iranul și acoliții săi ar putea riposta prin perturbarea infrastructurii energetice din regiune.

Popularitatea în scădere a lui Salvini

Susținătorii înfocați ai Ligii italiene, un partid de extremă dreapta, se vor aduna duminică în fața localității Pontida, un sat din nordul Italiei, pentru mitingul anual al partidului lor. Anul acesta li se vor alătura conservatori radicali de frunte din afara Italiei, inclusiv Victor Orban, prim-ministrul ungar, și Geert Wilders, un olandez înflăcărat. Sprijinul lor va oferi un răgaz extrem de necesar pentru Matteo Salvini, liderul partidului.

Salvini riscă o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru răpirea migranților. El este judecat pentru ordinul său de a opri 177 de migranți să părăsească o barcă în 2019, când era membru al unui cabinet anterior. În calitate de ministru al infrastructurii în guvernul de coaliție de dreapta al Giorgiei Meloni, el a stârnit adesea indignare.

Cea mai mare problemă a lui Salvini este că sprijinul pentru partidul său a scăzut de la un vârf de 37% în 2019 la mai puțin de 10%. Salvini a supraviețuit până acum cu fanfaronadă și fanfaronadă. Dar pare din ce în ce mai vulnerabil.

Alegerile nefericite din Tunisia

A candidat împotriva establishmentului, iar apoi l-a înlocuit. La închiderea urnelor duminică, Kais Saied câștigase aproape sigur un al doilea mandat de președinte al Tunisiei, deși rezultatele nu sunt așteptate decât peste o zi. Loialiștii săi au înlăturat zeci de potențiali candidați: unii au fost arestați pe baza unor acuzații false, alții au fost descalificați pe motive la fel de subtile. Singurii doi contracandidați rămași pe buletinul de vot au fost un aliat al lui Saied și un om de afaceri puțin cunoscut. Acesta din urmă a fost condamnat la închisoare luna trecută.

Mai puțin de 28% dintre tunisieni s-au deranjat să voteze. Grupurile de opoziție au îndemnat la boicot. Saied a neglijat economia, principala problemă pentru majoritatea alegătorilor. Șomajul este de 16%, printre cele mai ridicate rate din regiune. Saied a respins în mod repetat un acord cu FMI, care a îngreunat contractarea de împrumuturi de către Tunisia, țară puternic îndatorată. Alegătorii au fost nemulțumiți. Puține lucruri se vor schimba.

Dilema energiei nucleare din Kazahstan în revista presei internaționale

Duminică, kazahii au votat în cadrul unui referendum dacă să adopte sau nu energia nucleară – o întrebare controversată, având în vedere istoria Kazahstanului ca teren de testare a armelor atomice în timpul Uniunii Sovietice. Între 1949 și 1989, sovieticii au detonat 456 de bombe nucleare în nord-estul Kazahstanului. Consecințele asupra sănătății și a mediului se resimt și astăzi.

Guvernul susține că o centrală nucleară este vitală pentru a asigura securitatea energetică și pentru a îndeplini obiectivele de zero emisii nete. Opozanții propun să se investească în schimb în surse regenerabile de energie. Autoritățile au redus la tăcere contestatarii, arestând activiștii antinucleari și interzicând mitingurile.
Sondajele sugerează că mai mult de 70% dintre alegători susțin planul guvernului. Dar, dacă majoritatea votează în favoarea proiectului, următoarea problemă supărătoare va fi cine va construi centrala. Rosatom, compania nucleară de stat din Rusia, este în cursă, spre nemulțumirea multor kazahi. Moscova controlează deja 95% din rutele de export de petrol ale Kazahstanului. Scepticii se tem să acorde vecinului lor belicos o influență și mai mare asupra sectorului energetic al Kazahstanului.

Noul hypercar McLaren pornește la drum

Pasionații de benzină sunt încântați de perspectiva unui nou supercar. Dar un vehicul și mai rar, un hipercar, este pe cale să ajungă pe șosea. Anticiparea este turbionată. Duminică, McLaren, o firmă britanică care conduce și o echipă de Formula 1, și-a prezentat contribuția la cea mai zgomotoasă, mai rapidă și mai scumpă clasă de mașini de pe șosea.

W1 este succesorul hipercarurilor emblematice ale McLaren: F1, lansat în 1992, și P1, lansat 20 de ani mai târziu. Motorul său V8 va furniza 1.258 CP, de aproximativ zece ori puterea multor mașini de familie. Acest lucru înseamnă că hipercarul ar putea ajunge de la 0-62 mph (100kph) în mai puțin de două secunde și ar putea atinge viteza maximă a lui P1 de 217 mph, devenind cel mai puternic McLaren de pe piață. Dar hipercarurile nu sunt ieftine. W1 va costa peste 2 milioane de lire sterline (2,6 milioane de dolari). Și nici nu sunt ușor de cumpărat: cele mai multe dintre cele 399 de mașini produse de McLaren sunt deja alocate clienților fideli, conform economist.com.