„Au votat bine portughezii?” – se întreabă autorul unui articol din publicația portugheză Diario de Noticias. Și, potrivit aceluiași ziar, „fostul președinte portughez António Ramalho Eanes, totodată primul președinte al Portugaliei democratice, este convins că da, chiar înainte de a fi cunoscut rezultatul alegerilor”. De altfel, alegerile anticipate din Portugalia au fost urmărite cu atenție în Europa, dată fiind ascesiunea dreptei. Iată revista presei internaționale:
Liderul din umbră
„Luís Montenegro, liderul pe care nimeni nu l-a văzut în Portugalia”, titrează El Pais, un cotidian din țara vecină. El Pais subliniază că „Montenegro, un lider al dreptei de centru care a agravat scepticismul chiar și în sânul partidului său, va guverna cu o majoritate precară din cauza refuzului său de încheia un acord cu Chega, partidul de extremă-dreaptă al lui André Ventura”. Portalul american Politico observă și el ușoara revenire a dreptei, titrând: „Extrema dreaptă din Portugalia revine mârâind”. Politico estimează că „alegerile de duminică nu au adus pe nimeni la putere cu fermitate, iar extremistul Chega ar putea să capete o forță substanțială'”.
Așadar, presa internațională a dorit să marcheze începutul unui an electoral care se anunță furtunos nu doar în Europa, ci și pe alte meridiane. Să trecem însă la un alt eveniment, care, deși nu electoral, a fost marcat printr-o ceremonie demnă de luat în seamă. „Luni, la Cartierul General NATO, a fost înălțat drapelul Suediei”, titrează cotidianul suedez Dagens Nyheter. Dar, pentru că tot am vorbit de alegeri, acelaași ziar subliniază că „numai unul din șase suedezi știe când au loc alegerile europene”.
Miliarde pentru clasa de mijloc
Tot cu iz electoral este și recentul anunț al președintelui american Joe Biden, referitor la planul de buget pentru anul fiscal 2025. Potrivit cotidianului american The New York Times, „bugetul ar fi de 7,3 trilioane de dolari și ar viza investiții în proiecte sociale menite să vină în ajutorul clasei de mijloc”. Pe de altă parte, o altă publicaație americană, The Hill, notează că „un asemenea buget ar majora impozitele impuse marilor corporații, dar ar scădea deficitul bugetar în următorii zece ani”.
Bizarele alegeri din Rusia
Rusia rămâne și ea urmărită cu mare atenție de presa străină, și nu doar din cauza războiului din Ucraina. În Rusia alegerile bat la ușă, iar evenimentul rămâne în continuare controversat. În privința acestui subiect, cotidianul britanic Financial Times observă că „în Rusia, președintele Vladimir Putin ar urma să-și adjudece un al cincilea mandat, în vreme ce o bună parte a lumii îl va cinsti pe Sf. Patrick, patronul Irlandei”. Din Rusia, cotidianul Izvestia anunță că „ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul moldovean de Externe să dea explicații despre presupusa deschidere, în Transnistria, a unor secții de votare în vederea alegerilor prezidențiale ruse”.
În privința conflictului din Ucraina, ziarul moscovit Kommersant transmite o informație foarte interesantă, din care cităm: „Camera Reprezentanților din SUA încearcă pentru a treia oară în ultimele șase luni să cadă de acord în privința zecilor de miliarde de dolari vizând un ajutor acordat Ucrainei. Republicanii intenționează să țină parțial cont de dorințele fostului șef de la Casa Albă, Donald Trump, care, prin premierul ungar Viktor Orbán, a transmis un nou semnal colegilor de partid: fără dolari pentru K
