Șefii de stat sau de guvern din țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat progrese în ceea ce privește adoptarea unei decizii comune pentru a combate criza energetică.
Membrii Consiliului European s-au pus de acord în privința setului de măsuri care trebuie adoptat pentru atenuarea crizei energetice, însă, cea mai dificilă sarcină le revine ministerelor responsabile și Comisiei Europene. „Limitarea episoadelor de prețuri excesive la gaze” reprezintă cea mai importantă inițiativă dar impune totodată, efectuarea unei analize în privința efectului generat de plafonarea aplicată pentru gazele utilizate în producția de electricitate.
Șefii de stat sau de guvern din țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat progrese modeste la reuniunea de la Bruxelles în eforturile de a adopta o abordare comună pentru a face față crizei energetice și a reforma piața energiei. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a recunoscut că acesta este „un subiect extrem de serios, dificil, complex” și că trebuie „să devină matur” pentru a obține „un cadru foarte puternic”.
După luni de negocieri, plafonarea prețurilor angro la gaze a fost scoasă din discuție, poate și datorită faptului că acestea au scăzut cu aproape două treimi de la sfârșitul lunii august, de la maximele istorice. Alternativa propusă este „un coridor dinamic temporar al prețurilor la tranzacțiile cu gaze naturale”.
Potrivit Balkangreenenergynews, cancelarul german Olaf Scholz a calificat concluziile ca reprezentând „un bun semnal de solidaritate”.
Mecanismul de corecție a pieței pentru a atenua creșterile bruște de prețuri
Chestiunea se află acum din nou în mâinile miniștrilor energiei, care se vor reuni pe 25 octombrie, și ale Comisiei Europene. Consiliul European a declarat că așteaptă de la aceștia „decizii concrete” urgente cu privire la așa-numitul coridor dinamic al prețurilor și la „un cadru temporar al UE pentru plafonarea prețului gazelor în producția de energie electrică, inclusiv o analiză a costurilor și a beneficiilor”.
Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că, dacă miniștrii nu pot ajunge la un acord, problema trebuie să fie discutată din nou de liderii țărilor.
Președinta Consiliului European, Ursula von der Leyen, a explicat că noul „mecanism de corecție a pieței” va „limita episoadele de prețuri excesive la gaze”. În opinia sa, concluziile oferă „o foaie de parcurs foarte eficientă și solidă pentru a continuarea eforturilor” ca și „orientare strategică” în vederea unei propuneri.
„Vom analiza impactul financiar pentru respectivele țări care dispun de volume mari de gaze în producția lor de energie electrică, ce înseamnă dacă plafonăm gazele pentru a reduce influența acestora asupra prețului energiei electrice”, a declarat Von der Leyen în fața presei. Ea a mai afirmat că societățile vor putea să creeze consorții pentru achiziții comune de gaze pentru „a crește puterea pieței comune”.
Liderii UE au convenit să introducă un obiectiv obligatoriu pentru platformă echivalent cu 15% din necesarul de umplere a depozitelor. Alte inițiative au fost adoptate cu puține detalii.
Ar trebui introdus un nou punct de referință pentru prețurile la gaze, care să îl completeze pe cel al hub-ului olandez TTF, deoarece acesta reflectă în principal gazele din conducte, iar ponderea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) este în creștere, a adăugat Von der Leyen.
Premierul Sloveniei, Robert Golob, a declarat înainte de reuniune că Consiliul European trebuie să vină cu „un mesaj foarte clar și decisiv” privind măsurile necesare pentru iarna care urmează și pentru următoarele două ierni. „Trebuie să distingem aceste două măsuri și acțiuni, altfel nu vom fi pregătiți să ne sprijinim industria și gospodăriile”, a subliniat el.
Îngrijorări privind exportul de energie electrică subvenționată
De asemenea, UE are nevoie de „o abordare comună și echilibrată”, care ar urma să fie stabilită după o analiză a efectului fluxurilor de electricitate către țările vecine blocului, potrivit Von der Leyen. De exemplu, Marea Britanie nu are un astfel de plafon de preț al gazelor pentru centralele electrice, care vine la pachet cu subvenții.
Liderii UE au solicitat măsuri de solidaritate energetică în cazul unor întreruperi ale aprovizionării cu gaze la nivel național, regional sau european, în absența unor acorduri bilaterale de solidaritate.
În plus, Franța, Spania și Portugalia au declarat că au fost de acord să construiască o conductă submarină, de la Barcelona la Marsilia, care să transporte gaze fosile și hidrogen. Prin acest proiect, au înlocuit propunerea de gazoduct MidCat, care ar fi trebuit să traverseze Pirineii, întrucât Franța s-a opus.
Norvegia înregistrează o producție mai mică de petrol și gaze în septembrie
Norvegia a înregistrat în luna septembrie un regres în ceea ce privește producția de gaze și petrol, fiind sub valorile din luna august. Totuși, față de aceeași perioadă a anului trecut producția de gaze este superioară.
Cifrele preliminare de producție pentru septembrie 2022 indică o producție zilnică medie de 1 832 000 de barili de petrol, LGN și condensat, potrivit raportului de joi al NPD.
Vânzările totale de gaze au fost de 9,1 miliarde Sm3 (GSm3), în scădere cu 1,6 (GSm3) față de luna precedentă.
Producția medie zilnică de lichide în septembrie a fost de: 1 642 000 de barili de petrol, 170 000 de barili de LGN și 19 000 de barili de condensat.
Producția de petrol din septembrie are o valoare cu 9,5% mai scăzută decât cea prevăzută în prognoza PND și cu 5,2% mai scăzută decât cea prevăzută în prognoza de până acum în acest an.
Previziunile privind gazele și LGN au fost actualizate în conformitate cu prognoza guvernului privind producția din bugetul național revizuit.
Producția totală de petrol realizată până în prezent în 2022 este de aproximativ 172,6 milioane Sm3 echivalent petrol (MSm3 e.u.), defalcată astfel: aproximativ 72,1 MSm3 echivalent petrol (o.e.) de petrol, aproximativ 9,1 MSm3 echivalent petrol (o.e.) de LGN și condensat și aproximativ 91,4 MSm3 echivalent petrol (o.e.) de gaze pentru vânzare. Volumul total este cu 1,9 MSm3 echivalent petrol (o.e.) mai ridicat decât în 2021.
Shell dă lovitura în Qatar. Compania anglo-olandeză va participa în proiectul Noth Field South
QatarEnergy, compania de stat de petrol și gaze din Qatar a anunțat concernul care va participa ca al doilea partener international în cadrul proiectului de extindere a zăcământului de gaze naturale lichefiate (GNL), Noth Field South (NFS). Shell se va alătura companiei TotalEnergies, care a fost selectată ca prim partener international în cadrul proiectului menționat, după cum scrie Offshore-energy.
În cadrul acordului de parteneriat, Shell va obține o participație de 9,375% în proiectul de 16 milioane de tone pe an (Mtpa), din cele 25% disponibile pentru partenerii internaționali, iar QatarEnergy va deține participația rămasă de 75%.
Saad Sherida Al-Kaabi, ministrul de stat pentru afaceri energetice, președinte și director executiv al QatarEnergy, a declarat „Noile volume de GNL, pe care Qatar le va aduce pe piață, vin într-un moment în care gazele naturale capătă o importanță mai mare, având în vedere recentele turbulențe geopolitice și pe fondul nevoii stringente de energie mai curată pentru a îndeplini obiectivele globale de mediu.
Aceste volume reprezintă un plus binevenit, având în vedere preocuparea tot mai mare la nivel mondial nu doar pentru securitatea energetică, ci și pentru o tranziție energetică pragmatică, precum și pentru un acces corect și echitabil la o energie mai curată.”
Acesta este cel de-al doilea anunț pentru parteneriatele NFS făcut de QatarEnergy, cel de-al treilea partener urmând să fie anunțat în timp util.
La începutul acestui an, Shell s-a alăturat extinderii North Field East (NFE) ca deținător al unei participații de 25% într-o societate mixtă. O investiție de 28,75 miliarde de dolari, NFE urmează să înceapă producția înainte de sfârșitul anului 2025.
Împreună, proiectele de extindere NFS și NFE formează ceea ce se consider a fi cel mai amplu proiect de GNL din industrie – așa-numita Extindere a Zăcământului Nordic (North Field Expansion).
Secțiunea din amonte a proiectului va dezvolta zona sudică a zăcământului North Field cu cinci platforme, 50 de sonde și conducte de gaze până la uzina de prelucrare de pe uscat. În aval, vor exista două trenuri de lichefiere de 8 Mtpa (milioane tone pe an).
Acesta va începe producția în 2026 și va adăuga peste 48 Mtpa la rezervele mondiale de GNL până în 2027
H2 Industries dezvoltă o soluție pentru a transforma gazele de ardere în hidrogen curat
Compania de soluții de generare a hidrogenului și de stocare a energiei vine cu vești bune pentru activiștii de mediu. Inginerii au dezvoltat o soluție pentru covnertirea gazelor de ardere nocivă în hidrogen curat.
Arderea gazelor a fost recunoscută ca fiind un factor important în ceea ce privește emisiile de gaze nocive care afectează schimbările climatice și societatea prin creșterea incidenței cancerului în comunitățile din vecinătatea zonelor de ardere.
Potrivit H2 industries, noua soluție transformă gazele de ardere, chiar la coșul unui câmp de producție de petrol, în hidrogen curat și carbon solid.
Compania utilizează tehnologia de piroliză pentru a transforma acest produs rezidual dăunător mediului în hidrogen curat. Se consideră că procesul de producție a hidrogenului din gaze de ardere nu generează emisii de CO2.
Tehnologia va fi livrată în containere ISO autonome de 20 sau 40 de picioare și poate fi preasamblată în producție semi-serială și transportată în vederea instalării la locul de ardere, a declarat H2 Industries.
Procesul furnizează hidrogen curat cuprins în purtători de hidrogen organic lichid (LOHC) – compuși organici care pot absorbi și elibera hidrogen prin reacții chimice. Prin urmare, LOHCs pot fi utilizați ca mediu de stocare a hidrogenului.
După cum s-a explicat, singurul produs secundar al procesului este negrul de fum solid care poate fi transportat pentru export în orice locație din lume cu ajutorul cisternelor de tip container ISO.
La începutul acestui an, H2 Industries și firma de arhitectură navală TECHNOLOG Services au dezvoltat proiecte 3D pentru un concept de navă care colectează deșeuri de plastic și le transformă în hidrogen curat.
Iranul intenționează să-și sporească exporturile de gaze naturale în Turcia
Un oficial de la Teheran a dezvăluit planurile care vor asigura livrarea constantă de gaze naturale. Iranul plănuiește să-și crească exporturile de energie către Turcia în următoarele șase luni, potrivit Tasnim.
Șeful Dispeceratului Companiei Naționale Iraniene de Gaze (NIGC), Mohammadreza Julaee, a expus rezultatele unei întâlniri recente cu reprezentanții BOTAS, compania turcă de stat de conducte și de comercializare a țițeiului și gazelor naturale, precum și noile decizii pentru o creștere a exporturilor de gaze naturale iraniene către Turcia, scrie News.am
Potrivit acordurilor, a afirmat acesta, Iranul și Turcia vor coordona planurile privind toate activitățile tehnice și operaționale legate de exportul de gaze naturale iraniene către Turcia în următoarele șase luni.
Julaee a declarat că planurile vor include o gamă largă de proiecte operaționale, cum ar fi reparații și mentenanță, întreținere a protecției catodice, care acoperă conductele dintre cele două state învecinate și retehnologizarea unei stații de comprimare la punctul transfrontalier Bazargan.
El a menționat că industria enormă a gazelor naturale din Iran se dezvoltă rapid, adăugând: „Iranul este cunoscut ca o sursă fiabilă de aprovizionare cu gaze în întreaga lume. Așadar, ar trebui să recunoaștem importanța acestei poziții și să ne ridicăm la înălțimea provocărilor sale.”
Cu rezerve dovedite de gaze naturale care se ridică la 991,6 trilioane picioare cubice, Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, după Rusia.
În timp ce producția de gaze naturale din Iran a fost destinată în principal satisfacerii cererii interne, la sfârșitul anului 2001, Iranul a început să exporte gaze naturale către Turcia. Pe lângă dorința Turciei de a explora piața iraniană a gazelor naturale, resursele uriașe de gaze naturale au atras și companii energetice internaționale la nivel mondial.
„Concurență mare” între piețele europene și asiatice pentru GNL
În contextul războiul din Ucraina, statele sunt obligate să găsească alternative pentru energia rusească. În aceste condiții majoritatea țărilor aleg să folosească gazele naturale lichefiate (GNL). ES ministrul de stat pentru afaceri energetice, Saad bin Sherida al-Kaabi: „Qatar poartă discuții cu piețele asiatice și europene pentru aprovizionarea cu GNL”.
Răspunzând la o întrebare adresată de Gulf Times în cadrul unei conferințe de presă organizată ieri la QatarEnergy, al-Kaabi a declarat: „Am înțeles că este vorba despre un acord cu QatarEnergy: „Qatar nu își face griji în ceea ce privește piețele de GNL. Suntem în discuții cu piețele asiatice și europene pentru aprovizionarea cu GNL… foarte curând vom anunța contracte mari, fie că este vorba despre Asia sau Europa”.
În ceea ce privește „prețurile mai mari la GNL”, care determină economii importante precum China și India să apeleze la forme de energie mai ieftine, cum ar fi cărbunele, al-Kaabi a declarat pentru Gulf Times. „Prețurile mai mari la gaze sunt generate de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este chestiunea Ucrainei, care a creat o problemă mult mai mare.
„Dacă ne întoarcem puțin în urmă, s-a datorat faptului că toată lumea a făcut presiuni pentru ecologizare și a demonizat companiile de petrol și gaze și nu au existat suficiente investiții (în sector). Și asta a generat un preț mai mare, problem care a început înainte de problema Ucrainei. Chestiunea ucraineană a amplificat doar această problemă.
„Nu poți avea o viziune pe termen scurt asupra a ceea ce se întâmplă astăzi. Prețurile la gaze, pe care le vedeți astăzi în Europa, se datorează circumstanțelor de acolo. Majoritatea contractelor pe care le au India și China, sunt pe termen lung. Astăzi, ele nu plătesc de fapt un preț foarte ridicat în comparație cu Europa. Cred că primesc un preț foarte rezonabil. Dacă analizați prețul spot (GNL), veți vedea că este scump.
„Apropo, cărbunele este, de asemenea, cu 300% mai scump decât era înainte. Iar acesta este utilizat probabil la cel mai ridicat nivel pe care l-am văzut-o vreodată. Cărbunele poluează dublu față de gaze.” a declarat Al-Kaabi: „Nu sunt îngrijorat de piețe. Există o mulțime de piețe disponibile pentru noi. Există o mare concurență acum între europenii care vor să cumpere și asiaticii care vor să cumpere. Și suntem în discuții cu toți… Foarte curând, vom anunța contracte mari, fie că este vorba de Asia sau de Europa.”
Anterior, șinând o alocuțiune în cadrul evenimentului, ministrul a declarat că noile volume de GNL, pe care Qatar le va aduce pe piață, vin într-un moment în care gazele naturale capătă „o importanță sporită”, având în vedere recentele tulburări geopolitice și pe fondul nevoii stringente de energie mai curată pentru a îndeplini obiectivele globale de mediu.
„Aceste volume reprezintă un plus binevenit, având în vedere preocuparea globală crescândă nu doar pentru securitatea energetică, ci și pentru o tranziție energetică pragmatică, precum și pentru un acces corect și echitabil la o energie mai curată.
„În acest context, nu trebuie să uităm să subliniem caracteristicile de mediu avansate ale proiectelor NFE și NFS, inclusiv tehnologiile și capacitățile semnificative de captare și stocare a carbonului, care contribuie la obiectivele noastre de peste 11 milioane de tone pe an de captare și stocare a carbonului până în 2035.
„Și vom continua să ne dedicăm toate eforturile pentru a alimenta viețile cu energie mai curată în fiecare colț al lumii pentru o creștere economică mai mare și un viitor mai bun pentru toți”, a adăugat ES al-Kaabi.
Scăderea prețurilor la gazele naturale, reducerea consumului și asigurarea securității aprovizionării
Europa, grav afectată de criza energetică, pune în aplicare obiective și planuri noi în domeniul energetic. Diplomația europeană a trasat noi strategii pentru reducerea prețurilor pentru gazele naturale și pentru asigurarea securității aprovizionării, potrivit Yenisafak.com
Este esențial să se prevină majorarea prețurilor din cauza impactului negativ al creșterii prețurilor la gazele naturale asupra bugetelor gospodăriilor, a rolului în creșterea inflației și a creșterii rezultate a prețurilor la energie electrică în numeroase țări care se bazează pe gazele naturale pentru a produce energie electrică. Cu toate acestea, este un fapt că nici măcar țările europene nu se pot pune de acord între ele în ceea ce privește controlul prețurilor.
Dintre statele europene, mai multe țări, precum Franța, Italia și Spania, care nu vor suferi o problemă de aprovizionare cu gaze naturale sau care au alternative pentru a asigura securitatea, susțin aplicarea prețului maxim la gazele naturale.
Pe de altă parte, Germania se opune acestei idei, temându-se că securitatea aprovizionării cu gaze naturale va deveni și mai evazivă.
Între timp, consumul de energie este redus în multe sectoare din cauza creșterii prețurilor la energie, acestea fiind costuri ridicate pentru producție. Reducerea consumului de energie este necesară pentru securitatea aprovizionării cu energie, dar este un fapt că reducerea consumului de energie afectează negativ creșterea economică, din cauza corelației puternice dintre consumul de energie și creșterea economică.
În plus, este clar că majorările ratelor dobânzilor de către băncile centrale din cauza inflației cauzate de creșterea excesivă a prețurilor la energie au provocat o încetinire a economiilor și chiar o contracție uneori.
Cel mai important, cred că asigurarea securității aprovizionării cu energie, în special cu gaze naturale, este unul dintre obiectivele cheie. Europa se confruntă cu problema extrem de importantă de a ști din ce țară și cât de mult gaz natural va fi furnizat. Rămâne incert dacă gazele naturale care ajung în Europa prin gazele naturale înmagazinate, GNL și conductele existente vor satisface nevoile țărilor UE.
Prevenirea creșterii prețurilor sau stabilirea unui plafon fără a asigura securitatea aprovizionării, în special în ceea ce privește gazele naturale, reprezintă cea mai mare amenințare cu care se confruntă securitatea aprovizionării cu energie.
Întrucât prioritatea în Europa este asigurarea aprovizionării cu gaze naturale, nu este foarte constructiv să se plafoneze prețul gazelor naturale care nu vor ajunge în Europa sau să se prevină creșterile de preț.
Din acest motiv, țări precum Germania, care este dependentă de Rusia în ceea ce privește gazele naturale, precum și Țările de Jos și Danemarca, care sunt țări dependente, sunt de părere că plafonarea prețului la gazele naturale în această perioadă în care securitatea aprovizionării este amenințată va pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie. Este clar că impunerea unui plafon la prețul gazelor naturale va îngreuna aprovizionarea cu gaze naturale, în special iarna.
Aceste obiective sunt dificile și trebuie îndeplinite. Având în vedere că lunile de iarnă se apropie cu pași repezi și că incertitudinea aprovizionării cu energie este foarte mare, nu va fi ușor să atingem aceste obiective pe termen scurt.
Pentru prima dată în ultimii 4 ani, nu există petrol american care să fie destinat Franței
Greva munictorilor din Franța pune probleme fluxurilor comerciale dintre Paris și Washington. Petru prima dată în ultimii patru ani Statele Unite nu au livrat țiței american Republicii Franceze.
Muncitorii francezi protestează pentru salarii mai mari pe fondul inflației în creștere, iar asta înseamnă operațiuni restrânse la rafinăriile de petrol cheie. Haosul din industria energetică a națiunii înseamnă că companii, inclusiv Exxon Mobil Corp. și TotalEnergies SE, au fost forțate să își reducă sau să își suspende operațiunile locale. Producătorii americani de petrol văd în mod normal o cerere constantă de la fabricile franceze care preiau țițeiul și îl procesează în combustibili precum benzina.
Până acum în această lună, nu a existat nici un transport maritim de țiței american către porturile franceze, conform datelor de urmărire a navelor compilate de Bloomberg. Dacă acest lucru va continua, ar fi prima dată din septembrie 2018 când nu a fost exportat petrol american în Franța, a afirmat Rohit Rathod, un analist Vortexa, într-un e-mail.
Ironia amară este că întreruperea ofertei ar putea agrava inflația care i-a determinat pe muncitorii francezi să intre în grevă. Majoritatea țărilor din regiune se grăbesc să-și asigure aprovizionarea cu petrol înainte ca Comisia Europeană să înceapă următoarea tranșă de sancțiuni împotriva Rusiei din luna decembrie, ceea ce ar putea însemna perturbări suplimentare ale fluxurilor comerciale de energie către continent. Forajele de țiței din SUA au fost una dintre sursele cheie de aprovizionare alternative.
Majoritatea petrolului american care nu a ajuns în Franța a fost redirecționat către alte destinații europene, inclusiv Danemarca și Italia, a afirmat Rathod.
Azerbaidjan planifică creșterea exporturilor de energie prin conducte care trec prin Georgia
Azerbaidjan și Georgia își vor mări cota de energie electrică și gaze naturale exportată spre Europa. Energia va fi livrată prin conductele situate în Georgia, potrivit declarației făcută de președintele Ilham Aliyev într-o conferință de presă la care a participat și premierul Georgian Irakli Garibashvili.
Măsura ar crește cifra de afaceri a conductelor petroliere Baku-Tbilisi-Ceyhan și Baku-Supsa, ceea ce ar conduce la creșterea cifrei de afaceri comerciale a Azerbaidjan și Georgia.
Aliev a declarat că a discutat despre viitoarea politică energetică a Azerbaidjan cu Garibashvili și că oficialii au făcut schimb de opinii cu privire la proiectele energetice deja implementate între cele două țări.
„Din punct de vedere operațional, aceste proiecte au un mare succes și așteptăm cu interes să lansăm noi proiecte de creștere a exporturilor de gaze naturale către piețele internaționale. Vom exporta 22 de milioane de tone cubi și vom crește acest volum în următorii ani”, a declarat el în briefingul de presă.
„Anul acesta am semnat un memorandum între Azerbaidjan și Comisia Europeană, iar în următorii cinci ani Azerbaidjan intenționează să-și dubleze exporturile de gaze naturale către Europa. Avem ocazia să facem acest lucru și intenționăm să exportăm aproape 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa până în 2027. Bineînțeles, am discutat această problemă cu premierul Georgiei”, a declarat Aliev, adăugând că măsura va duce la „o creștere” a exporturilor prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
„Intenționăm, de asemenea, să utilizăm conducta petrolieră Baku-Supsa, care este acum inactivă, dar pe care intenționăm să o reactivăm”, a adăugat el.
Azerbaidjan intenționează, de asemenea, să exporte energie electrică pe piețele internaționale, iar „ruta noastră va trece cu siguranță prin Georgia”, a spus el, subliniind speranța sa de a vedea cele două state cooperând cu succes în acest proces.
„Avem posibilitatea de a exporta 157 megawați […] Ca și în alte direcții, credem că Azerbaidjan și Georgia vor coopera cu succes și în această direcție. În general, potențialul cooperării noastre [și] prosperitatea noastră va crește”, a subliniat oficialul vizitator.
Referindu-se la cifra de afaceri comercială dintre Georgia și Azerbaidjan, despre care a spus că este „în creștere”, Aliyev a declarat că Azerbaidjan a investit 3 miliarde de dolari în Georgia și a adăugat că investițiile vor fi „reciproc avantajoase”.
„În ultimele nouă luni, am depășit 1 miliard de dolari în cifra de afaceri comercială, iar Azerbaidjan a investit sume semnificative în Georgia […] De asemenea, ar trebui să subliniez faptul că cifra de afaceri aferentă mărfurilor între Georgia și Azerbaidjan a crescut cu 75%. Baku-Tbilisi-Kars [calea ferată] ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a încărca cinci milioane de tone [de marfă], iar anul viitor vom investi mai mult capital în acest coridor”, a declarat Aliyev.
Președintele azer a sosit la Tbilisi în această dimineață pentru o vizită de lucru.
Capacitățile Sistemului de Transport ucrainean permit creșterea de cel puțin zece ori a alimentării cu gaze a Moldovei
GTSOU neagă afirmațiile potrivit cărora Kievul nu are capacitatea de crește volumul tranzitului de gaze către Moldova. Compania ucraineană e emis o confirmare oficială la cererea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova privind capacitatea de tranzit a gazelor naturale disponibile în această țară prin Ucraina.
Solicitarea guvernului moldovean a verificat varianta conform căreia PJSC Gazprom a redus volumul livrărilor de gaze cu 30%, chipurile din cauza lipsei capacităților necesare în sistemul de transport ucrainean.
GTSOU asigură că capacitatea de tranzit al gazelor naturale prin sistemul ucrainean, atât la punctul de intrare în Ucraina, cât și la punctul de ieșire din Ucraina în Moldova, depășește semnificativ volumele pompate de Gazprom.
La punctul de intrare în Ucraina – Sudzha, în septembrie, volumul capacității rezervate a fost de 77,2 milioane de metri cubi pe zi, iar în octombrie – 72 de milioane de metri cubi pe zi. Este folosit la numai 50-55%; adică, creșterea tranzitului către Moldova ar putea avea loc prin aceste capacități deja plătite, dar neutilizate. În plus, OTS de gaze din Ucraina a oferit, de asemenea, o oportunitate suplimentară de a rezerva 15 milioane de metri cubi capacitate de tranzit de gaze lunar și 52,6 milioane de metri cubi zilnic la punctul de intrare Sudzha la licitații.
În același timp, capacitatea rezervată în septembrie-octombrie la punctele de ieșire din Ucraina în Moldova este de numai 5,7 milioane de metri cubi pe zi (1,2 – la punctul de ieșire Oleksiivka și 4,5 milioane de metri cubi pe zi la punctul de ieșire Grebenyky). Nici posibilitatea rezervării unor capacități suplimentare la punctele de ieșire oferite de GTSOU la licitații nu a fost utilizată, și anume: la PI Grebenyky – 22,5 milioane de metri cubi pe zi capacitate fermă lunară și 25,5 milioane de metri cubi pe zi capacitate întreruptibilă zilnică; la PI Oleksiivka – 5,91 milioane de metri cubi pe zi capacitate fermă lunară și 6,7 milioane de metri cubi pe zi capacitate întreruptibilă zilnică.
Astfel, nu există bariere tehnice în calea creșterii volumului de transport al gazelor în Moldova. Capacitatea sistemului ucrainean de transport al gazelor naturale permite creșterea volumelor actuale de tranzit către Moldova de cel puțin zece ori.
„Sistemul de transport gaze din Ucraina, extins și la capacități ridicate, oferă toate posibilitățile de creștere a volumului de aprovizionare în Moldova. Dar Gazprom nu are voința politică de a face acest lucru. Iar orice încercare de a transfera vina pe presupusa inadecvare tehnică a sistemului de transport este o manipulare ușor de dezmințit prin date tehnice”, a notat Olga Bielkova, director afaceri guvernamentale și internaționale în cadrul OTS din Ucraina. „Încă o dată, Rusia își demonstrează lipsa de fiabilitate în calitate de furnizor de gaze, condusă de ambiții geopolitice. La rândul său, înțelegând complexitatea situației din sectorul energetic, Ucraina este pregătită să rămână un partener de tranzit de încredere pentru Moldova, asigurând capacitatea necesară pentru aprovizionarea cu gaze a țării și înmagazinarea gazelor în depozitele ucrainene de înmagazinare a gazelor.”
Cancelarul austriac își propune să obțină mai multe livrări de gaze din Emiratele Arabe Unite în călătoria la Abu Dhabi
În această săptămână, cancelarul austriac Karl Nehammer va pleca într-o delegație oficială în Emiratele Arabe Unite, unde va încerca să obțină mai multe livrări de gaze naturale pentru a reduce dependența energetică a Austriei față de Rusia.
Cancelarul austriac Karl Nehammer va încerca să obțină mai multe livrări de gaze naturale din Emiratele Arabe Unite în timpul unei vizite la Abu Dhabi în această săptămână, menită să reducă dependența energetică puternică a țării sale de Rusia, a anunțat luni biroul său.
Austria s-a tot agitat de la invazia Rusiei în Ucraina pentru a găsi surse alternative de gaze naturale, vitale pentru încălzire și unele industrii mari consumatoare de energie care produc bunuri precum oțelul și hârtia. Cea mai mare parte a energiei electrice din Austria provine din surse regenerabile, în special din energie hidroelectrică.
Aprovizionarea cu GNL
Germania se confruntă în momentul de față cu cea mai mare provocare în materie de politici energetice : mai multe decizii de referință au fost amânate sau înlocuite pentru a se asigura securitatea energetică a țării atât în viitor cât și pentru prezent.
După câteva decenii, țara își reduce acum dependența de gazul din conductele rusești într-un ritm fără precedent și își poziționează aprovizionarea cu energie în conformitate cu o strategie nouă și mai largă.
Germania trebuie să își diversifice aprovizionarea cu gaze într-o perioadă foarte scurtă de timp, prin opțiuni alternative de import. În 2021, peste 50% (aproximativ 46 de miliarde de metri cubi) de gaze naturale au fost achiziționate din Rusia prin conducte. Norvegia a fost al doilea cel mai mare furnizor de gaze, cu aproximativ 30%, urmată de Olanda (13%). În câteva luni, dependența de gazul rusesc a fost complet eliminată.
În numele guvernului federal german, KfW sprijină în prezent proiecte de securitate energetică pentru a livra gaze naturale lichefiate (GNL) în rețeaua de transport a gazelor din Germania și în sistemele de înmagazinare a gazelor naturale cât mai curând posibil. GNL este înghețat adânc sub presiune, transportat în formă lichidă pe navă, adus la dană, încălzit, regazificat și apoi pompat în rețele.
În mai 2022, existau 41 de terminale GNL în funcțiune în întreaga Europă, capabile să proceseze până la 241 de miliarde de metri cubi de lichide de gaze naturale. În prezent, există planuri pentru încă 32 de terminale în întreaga Europă, inclusiv proiectele din Germania. Pentru a înlocui gazele naturale rusești pe termen mediu și lung, Germania are nevoie de cel puțin patru terminale pentru a-și satisface cererea de gaze, care s-a ridicat la 95 de miliarde de metri cubi numai în 2021.