Infofinanciar > Lumea la zi > Revista presei internaționale. Înapoi la agresiunea din Ucraina
Lumea la zi

Revista presei internaționale. Înapoi la agresiunea din Ucraina

razboi ucraina rusia (Sursă foto: Financial Tomes)
Foto: facebook.com

Evoluția conflictului din Ucraina revine în atenția presei internaționale, după ce a fost eclipsată de războiul din Israel.

EURONEWS notează că Jens Stoltenberg a reconfirmat sprijinul pentru Kiev, promițând că „Ucraina va deveni membră a NATO”, dar a subliniat în același timp că, pentru aderare, țara va trebui să implementeze reforme importante după conflict.

Agresiunea din Ucraina

Secretarul general al NATO a amintit, apoi, de cele mai recente progrese ale Kievului pe câmpul de luptă. „Linia frontului nu s-a mișcat prea mult și bineînțeles că ne-am dori să elibereze cât mai mult teritoriu posibil, cât mai repede”, a comentat secretarul general, subliniind că, în ciuda acestui fapt, „ucrainenii au reușit să provoace pierderi mari invadatorilor ruși”.

Nu la fel de optimist este editorialul din Le Monde. Sub titlul „O furtună perfectă se apropie de războiul din Ucraina”, analiza arată că „evoluția conflictului a ajuns într-un impas și norii se acumulează, până în punctul în care se profilează ceea ce americanii numesc „o furtună perfectă”: o criză deosebit de gravă, provocată de convergența mai multor fenomene nefavorabile. În primul rând, pe plan militar, frontul este înghețat.

Rusia are cu ce

Chiar și fără mobilizare generală, Rusia reușește să-și regenereze forțele prin recrutarea masivă pentru armata sa profesionistă. În al doilea rând, toate capacitățile industriale ale Rusiei sunt chemate să contribuie la industria de apărare pentru a produce muniție non-stop, în timp ce marea promisiune europeană a unui milion de obuze care urmează să fie livrate Ucrainei până în martie 2024 s-a materializat până în prezent doar cu 300.000 de unități.

Diplomația, cu ochii la Gaza

În al treilea rând, pe frontul diplomatic, războiul dintre Israel și Hamas a monopolizat atenția Statelor Unite, iar Ucraina a intrat fără să vrea într-o competiție cu Israelul în privința aprovizionării cu arme și muniții americane. În fine, pe frontul economic, aplicarea sancțiunilor la adresa Moscovei s-a dovedit a fi un eșec.

Departe de a se prăbuși, economia rusă, spun propagandiștii lui Putin, este perfect rezistentă. Mai lipsește doar revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a produce „furtuna perfectă”, crede editorialistul celui mai important cotidian francez.

Hai și cu Partenonul

Presa britanică și cea elenă relatează un incident diplomatic neobișnuit: întâlnirea prevăzută între premierul Mitsotakis și omologul său Rishi Sunak a fost anulată de către acesta din urmă. După cum notează The Guardian, motivul oficial invocat de Downing Street a fost „încălcarea angajamentului de a nu folosi vizita în Marea Britanie ca pe o platformă publică pentru a face lobby pentru returnarea sculpturilor Partenonului la Atena.

Guardian consideră că disputa diplomatică dintre Sunak și Kyriakos Mitsotakis a survenit în urma unui interviu acordat BBC, în care premierul grec a descris păstrarea sculpturilor Partenonului la Muzeul Britanic ca fiind asemănătoare cu o Mona Lisa tăiată în două, o comparație folosită și cu alte ocazii de guvernul elen. În orice caz, anularea întâlnirii înseamnă că Sunak și Mitsotakis nu au mai ajuns să discute o serie de probleme importante, inclusiv politica de migrație și criza din Orientul Mijlociu, subliniază The Guardian.

Arta nu e politică

De la Atena, Kathimerini speculează că întâlnirea a fost anulată exact în momentul în care Mitsotakis se afla la o întâlnire cu liderul laburist Keir Starmer, care îl devansează în sondaje pe conservatorul Rishi Sunak cu 20 de puncte procentuale, iar numărătoarea inversă până la alegeri a început deja. „Refuzul întrevederii se poate datora și unor motive de echilibru politic intern, întrucât Sunak este supus unei presiuni deosebite din cauza sondajelor recente, și în acest fel este posibil să fi căutat o scăpare politică și o ocazie de a se pune într-o poziție contrastantă cu liderul laburist, care, teoretic, adoptă o atitudine mai conciliantă față de sculpturile grecești”, mai scrie publicația elenă.