Revista presei internaționale aduce în atenția cititorilor cele mai importante subiecte de peste mapamond. Acestea provin din mai multe domenii de activitate.
Președintele Donald Trump a amânat cu o lună impunerea unor tarife de 25% la importurile în America din Mexic. Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a fost de acord să trimită 10 000 de membri ai Gărzii Naționale la frontieră pentru a preveni contrabanda cu droguri. Măsurile ar fi trebuit să intre în vigoare marți. Trump a declarat că cele două țări se vor folosi de întârziere pentru a negocia o „înțelegere”.
Revista presei internaționale
Între timp, premierul din Ontario a declarat că provincia canadiană va anula un contract în valoare de 100 de milioane de dolari cu Starlink. Acesta este răspunsul la decizia lui Trump de a impune tarife de 25 % la importurile din Canada. Doug Ford l-a numit pe proprietarul companiei, Elon Musk, parte a „echipei Trump”. Anterior, Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, a dezvăluit tarife pentru importuri americane în valoare de 106 miliarde de dolari.
OpenAi a lansat un agent de inteligență artificială care poate ajuta utilizatorii platformei sale Chatgpt să genereze rapoarte de cercetare aprofundate pe teme complexe. Deep Research, așa cum este denumit serviciul, promite să caute informații pe internet, scanând imagini și pdf-uri. Luna trecută, Openai a lansat Operator, un agent care ajută utilizatorii să facă achiziții online.
Armen Sarkisyan, liderul unui grup paramilitar pro-rus din estul Ucrainei, a fost ucis într-un atentat cu bombă la un bloc de apartamente de lux din Moscova, potrivit presei de stat ruse. Una dintre gărzile de corp ale lui Sarkisyan a fost, de asemenea, ucisă. Alte trei persoane au fost rănite. Niciun grup nu a revendicat atacul. Autoritățile ucrainene au emis un mandat de arestare pe numele lui Sarkisyan în 2014.
Alegerile din Belgia și procesul din Spania
Bart De Wever a devenit prim-ministru al Belgiei după ce cinci partide au convenit vineri să formeze o coaliție. Bart De Wever, al cărui partid de centru-dreapta n-va a câștigat alegerile din Belgia în urmă cu aproape opt luni, va fi primul naționalist flamand care va deveni liderul țării. El a promis să pună în aplicare „cea mai strictă politică de migrație din toate timpurile”. De asemenea, el dorește să reducă cheltuielile publice pentru a îmbunătăți finanțele Belgiei.
Revista presei internaționale prezintă și scandalul din Spania. Jenni Hermoso, care a condus echipa feminină spaniolă de fotbal la câștigarea Cupei Mondiale din 2023, a depus mărturie la procesul lui Luis Rubiales, fostul șef al fotbalului spaniol. Rubiales, care a sărutat-o pe Hermoso atunci când a înmânat medaliile echipei sale, este acuzat de agresiune sexuală și de încercarea ulterioară de a o constrânge pe Hermoso să spună că sărutul a fost consensual. El și-a cerut scuze și neagă toate acuzațiile.
Durerea de cap a Europei în materie de inflație
Promisiunea lui Donald Trump de a impune tarife la importurile din Uniunea Europeană, la scurt timp după ce a ordonat taxe de 25% la cele din Canada și Mexic, reprezintă o provocare pentru Banca Centrală Europeană. Joi, BCE a redus ratele dobânzilor după ce cifrele privind PIB au arătat o creștere slabă în zona euro în ultimul trimestru din 2024. Dar cât de mult pot scădea ratele dacă inflația rămâne peste țintă? UE ripostează împotriva Americii cu propriile sale tarife. Acest lucru ar duce la noi creșteri de prețuri?
Luni, cifrele estimative privind inflația anuală pentru luna ianuarie au arătat o creștere la 2,5%, față de 2,4% în decembrie. O parte din această creștere se datorează majorării prețurilor la energie. Acestea, după o lungă coborâre de la maximele crizei, cresc din nou, deși ușor. Mai îngrijorător este faptul că serviciile s-au scumpit cu 3,9% față de anul precedent, la fel ca în lunile anterioare. Creșterea scăzută și inflația încăpățânată erau deja o problemă pentru BCE. Tarifele ar putea înrăutăți în curând situația.
Parlamentul Groenlandei se reunește din nou
Parlamentul Groenlandei, Inatsisartut, format din 31 de membri, se va reuni luni pentru prima dată de când Donald Trump a aruncat insula arctică într-o furtună geopolitică. Ordinea de zi va fi destul de banală. Va include propuneri privind reforma școlară, protecția locuințelor de închiriat și reducerea impozitului pe profit. Însă Trump va avea un rol important. Săptămâna trecută, el a reafirmat că America va „obține” Groenlanda: „Cred că oamenii vor să fie cu noi”.
Groenlandezii spun altceva. În primul sondaj efectuat după ce Trump și-a reînnoit pretențiile asupra insulei, 85% dintre respondenți au declarat că nu doresc să facă parte din America. La fel a declarat și prim-ministrul teritoriului. Danemarca, care are suveranitate asupra Groenlandei, a insistat în mod repetat că aceasta nu este de vânzare. Franța a discutat chiar despre trimiterea de trupe de sprijin pe insulă. Cu toate acestea, intențiile lui Trump cu privire la insulă au intensificat dezbaterile privind independența. Subiectul suveranității Groenlandei va domina probabil alegerile din insulă. Acestea vor avea loc până la 6 aprilie, conform economist.com.
Netanyahu sosește în America
Benjamin Netanyahu a sosit la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani. Marți, el se va întâlni cu Donald Trump. Includerea timpurie a prim-ministrului israelian în programul noului președinte este un semn al relației strânse dintre cei doi, precum și al urgenței problemelor pe care trebuie să le abordeze.
Sosirea lui Netanyahu are loc în momentul în care sunt programate să înceapă discuțiile privind următoarea etapă a încetării focului în Gaza. Unii membri ai guvernului lui Netanyahu sunt nerăbdători să reia războiul împotriva Hamas. Totuși, Trump dorește ca războiul să se încheie definitiv. Israelul vrea, de asemenea, să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară – dacă este necesar, printr-o lovitură militară. În același timp, Trump preferă să utilizeze sancțiuni pentru a forța Iranul să încheie un acord. Netanyahu va discuta, de asemenea, dacă Israelul ar putea adera la o mare alianță cu Arabia Saudită. Totuși, pentru ca acest lucru să se întâmple, el ar trebui să facă concesii palestinienilor care ar putea înfuria coaliția sa ultranaționalistă din țară.
Liderii divizați ai Europei discută despre apărare
Luni, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta despre noua ordine mondială sub Donald Trump. Sir Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii, va participa la summit alături de Mark Rutte, secretarul general al NATO. Președintele american a cerut europenilor să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, față de un obiectiv de 2%. Amenințarea sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, a nedumerit continentul – și a reaprins dezbaterile cu privire la faptul dacă acesta poate depinde de sprijinul american.
Europenii trebuie să se gândească cum să sprijine Ucraina dacă Trump decide să întrerupă asistența militară. Forma garanțiilor potențiale de securitate ca parte a unui acord de pace cu Rusia, inclusiv dacă trupele europene ar putea fi desfășurate în Ucraina, vor fi incluse în discuție. Dar continentul este divizat. Unele țări, conduse de Polonia, doresc să acorde prioritate păstrării relațiilor cu America. Altele, precum Franța, doresc ca Europa să fie capabilă să se apere singură.
Viitorul OMS
Luni, consiliul executiv al Organizației Mondiale a Sănătății se va reuni la Geneva. Acesta va discuta progresele înregistrate în ceea ce privește acoperirea universală a sănătății, un raport privind migrația etică a lucrătorilor din domeniul sănătății, schimbările climatice și poluarea aerului.
Dar umbra plecării Americii din agenție, pe care Donald Trump a anunțat-o la 20 ianuarie, va plana asupra lucrărilor. America plătește o cotizație anuală de 126 de milioane de dolari și furnizează OIM un total de 1,3 miliarde de dolari pe an, în principal pentru a sprijini programe specifice alese de ea. Pierderea tuturor acestor bani ar lăsa organizația cu un deficit bugetar de 18%.
Deși America va economisi bani prin retragerea din OIM, va avea și ea de suferit. Va pierde accesul la date privind sănătatea la nivel mondial, cum ar fi cele pe care firmele americane de medicamente le folosesc pentru a concepe vaccinurile anuale împotriva gripei. Iar plecarea sa ar putea oferi Chinei șansa de a-și spori „soft power”-ul prin poziția de lider mondial în domeniul sănătății.
