Infofinanciar > Lumea la zi > Revista Presei Internaționale. Proteste împotriva extremei drepte în Franța și criza de bani din Arabia Saudită
Lumea la zi

Revista Presei Internaționale. Proteste împotriva extremei drepte în Franța și criza de bani din Arabia Saudită

Revista Presei Internaționale. Proteste împotriva extremei drepte în Franța și criza de bani din Arabia Saudită
Sursă foto: arhivă

Revista presei internaționale prezintă cele mai importante evenimente desfășurate la nivelul întregii lumi, care au un impact important. Un summit de două zile pe tema Ucrainei s-a încheiat cu o declarație comună, semnată de 80 de țări În care se afirmă că „integritatea teritorială” a Ucrainei trebuie să constituie baza oricărei păci.

Anterior, liderii Germaniei și Italiei au criticat o propunere de încetare a focului făcută vineri de Vladimir Putin, președintele Rusiei. Care cerea retragerea Ucrainei din cele patru teritorii pe care Rusia lea confiscat în timpul războiului. Olaf Scholz a calificat sugestia drept o „pace dictatorială”.

Revista presei internaționale

Benjamin Netanyahu a calificat drept „inacceptabilă” o pauză zilnică de 11 ore de activitate militară. Anunțată de forțele de apărare israeliene, potrivit unui oficial. Forțele de apărare israeliene au declarat duminică că vor opri operațiunile pe drumul care duce la ieșirea din punctul de trecere a frontierei cu Egiptul. Pentru a permite trecerea ajutorului umanitar pentru locuitorii din Gaza. Ulterior, a precizat că operațiunile în Rafah, un oraș din sud, vor continua.

Aproximativ 250.000 de persoane au participat sâmbătă la proteste împotriva extremei drepte în Franța, potrivit Ministerului de Interne. Raliul Național, un partid de dreapta, a obținut rezultate surprinzător de bune în alegerile europene de la începutul acestei luni. Ceea ce l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace alegeri legislative anticipate. Domnul Macron insistă că Franța are nevoie de un „moment de clarificare” după rezultat, dar pariul său poate provoca daune colaterale pe întreg continentul.

În condițiile în care mercurul a depășit 40 de grade Celsius, 19 persoane au murit în timp ce se aflau la haj în Arabia Saudită. Temperaturile din Peninsula Arabică cresc mai repede decât media globală din cauza schimbărilor climatice, ceea ce face ca cel mai important pelerinaj al islamului fie din ce în ce mai periculos. Guvernul iordanian a confirmat că 14 dintre cetățenii săi au murit din cauza insolației. În timp ce Crucea Roșie iraniană a confirmat moartea a cinci iranieni.

Campania prezidențială americană

CNN a stabilit regulile primei dezbateri televizate din această campanie prezidențială americană, între Joe Biden și Donald Trump, pe 27 iunie. În urma unui eveniment farsă din 2020, în care dl Trump a vorbit continuu peste adversarul său. Televiziunea va tăia microfonul celui care nu vorbește. Nu vor fi permise nici recuzita sau notițele scrise în prealabil. Dezbaterea este cea mai bună șansă a lui Joe Biden de a recupera teren în cursa prezidențială.

Noua Caledonie va scurta starea de asediu nocturnă impusă în timpul haosului care a cuprins arhipelagul luna trecută și va redeschide aeroportul internațional din capitala sa. Violențele au izbucnit la 13 mai ca răspuns la o propunere de lege, acum suspendată, care ar fi extins dreptul de vot pentru a include cetățenii francezi care s-au mutat recent pe teritoriul francez. Nouă persoane au murit, inclusiv doi ofițeri de poliție.

Li Qiang a vizitat grădina zoologică din Adelaide, unde a oferit doi urși panda Australiei ca gest de bunăvoință. Premierul chinez se află într-o vizită de patru zile menită să arate că relațiile dintre cele două țări se îmbunătățesc după mai mulți ani de ostilitate și dispute comerciale. Ultimii practicanți ai „diplomației panda” chinezești îi vor înlocui pe Wang Wang și Fu Ni, emisarii ursini care se află în prezent la grădina zoologică.

Asigurarea „lacului NATO”

De la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, a fost tentant să se considere Marea Baltică drept un „lac al NATO”. Membrii Alianței desfășoară în prezent exercițiul anual în Marea Baltică, cunoscut sub numele de BALTOPS. Este cea mai mare demonstrație a puterii maritime aliate de la începutul exercițiilor, în urmă cu 53 de ani. Grupurile operative multinaționale din 20 de țări cuprind peste 50 de nave, 85 de aeronave și 9.000 de persoane. Acestea își perfecționează abilitățile de luptă antisubmarin, de deminare și de asalt amfibiu.
Amploarea exercițiului reflectă temerile crescute de la invazia Ucrainei că Rusia ar putea sabota infrastructura energetică și de comunicații aflată sub apele baltice. Rusia a transformat Kaliningrad întro fortăreață. Din 2021, exclava baltică este plină de nave de război. Rachete (inclusiv Iskanders cu capacitate nucleară), avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană.

Criza de bani din Arabia Saudită

Arabia Saudită abia a simțit valul global de inflație care a început în 2022. Inflația anuală a atins un vârf de 3,4% în ianuarie 2023 și a fost sub 2% din august. Când regatul va raporta duminică cele mai recente cifre, acestea vor rămâne probabil similare. În schimb, Arabia Saudită se chinuie să afle de unde să găsească mai mulți bani pentru a alimenta un chef de cheltuieli.
Petrolul la 80 de dolari pe baril nu este suficient pentru a plăti o schemă tentaculară de diversificare economică. Iar investițiile străine directe rămân slabe. Acest lucru lasă opțiuni limitate. La începutul acestei luni, Saudi Aramco, gigantul petrolier de stat, a vândut acțiuni în valoare de 11 miliarde de dolari, majoritatea către investitori străini. Fondul public de investiții, principalul fond suveran de investiții al țării, a strâns 650 de milioane de lire sterline (829 de milioane de dolari). Prin prima sa vânzare de titluri de creanță în lire sterline.
Guvernul insistă că planurile sale nu sunt afectate de criza de lichidități. Dar a redus anumite părți din Neom, o regiune futuristă planificată în nordvestul țării. Consultanții care lucrează cu ministerele spun că bugetele au fost reduse, uneori dramatic, potrivit economist.